Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor împreună cu Societatea Ornitologică Română și Asociația pentru Protecția Păsărilor și a Naturii „Grupul Milvus” au elaborat Lista Roșie a speciilor de păsări din România, care măsoară riscul de dispariție al acestora. Lista Roșie a fost aprobată prin Ordinul de Ministru, nr. 2015/2022 și publicată în Monitorul Oficial ca parte a proiectului „Completarea nivelului de cunoaştere a biodiversităţii prin implementarea sistemului de monitorizare a stării de conservare a speciilor de păsări de interes comunitar din România şi raportarea în baza articolului 12 al Directivei Păsări 2009/147/CE”.
Lista Roșie, supranumită „barometrul vieții”, măsoară riscul de extincție al păsărilor pe baza unor parametrii clar stabiliți, precum mărimea populației, tendința populațională și suprafața ocupată de specie în România. Pentru realizarea listei au fost analizate 259 de specii, respectiv toate speciile regulat cuibăritoare din țară și o selecție de specii „oaspeți de iarnă”. Din cele 259 de specii analizate, 12 specii de păsări au dispărut în ultimul secol din populația cuibăritoare a României. Un număr de 43 de specii (16,6%) sunt specii amenințate (cu risc de extincție), 27 de specii (10,42%) sunt specii aproape amenințate (NT), iar 180 de specii (69,5%) nu sunt amenințate în prezent. De menționat că, pentru 3 specii (rața cu cap alb, rața cu cap castaniu și lișița), s-au făcut evaluări separate pentru cuibărit și iernat, cu încadrări finale diferite, care se regăsesc în 2 dintre aceste categorii.
Conform analizei, șapte specii se încadrează în categoria critic periclitat, dintre care șase sunt clasificate pentru perioada de cuibărire: rața sunătoare (Bucephala clangula), ferestrașul mic (Mergellus albellus), gaia neagră (Milvus migrans), acvila de câmp (Aquila heliaca), dropia (Otis tarda), pescărița râzătoare (Gelochelidon nilotica), și una, gârlița mică (Anser erythropus), evaluată doar pentru perioada de iernare.
„Amenințările și presiunile antropogene sunt mai intense la nivelul speciilor de păsări din zone umede și habitate deschise, precum: pajiști, pășuni, fânețe, terenuri arabile. În aceste habitate se află cele mai multe specii amenințate sau cu tendință populațională negativă. De exemplu, terenurile deschise sunt amenințate de agricultura tot mai intensivă, de folosirea pesticidelor, de monoculturile care sunt preferate în defavoarea terenurile mozaicate, cu petice de vegetație. Zonele umede sunt amenințate de desecări, de piscicultură sau prin pescuitul intensiv care poate cauza mortalitate directă, din cauza plaselor în care se prind păsările. La aceste amenințări și presiuni antropogene se adaugă și efectul schimbărilor climatice”, a precizat directorul de conservare al SOR, Ciprian Fântână.
95 de specii se află pe Lista speciilor de interes național
Pe baza rezultatelor Listei Roșii a fost dezvoltată Lista speciilor de interes prioritar ce cuprinde 95 de specii pentru care România are o responsabilitate mare în asigurarea conservării lor. De asemenea, au fost identificate 19 specii care au un procent foarte mare (peste 30%) din populația europeană în România. Pentru aceste specii, țara noastră are o responsabilitate specială în asigurarea supraviețuirii acestor populații. Din cele 19 specii, trei au și un statut de periclitare național sau global – pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), vulnerabil la nivel național, deoarece întreaga populație cuibărește într-o singură zonă din România, gâsca cu gât roșu (Branta ruficollis), vulnerabilă atât la nivel național, cât și global și sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), vulnerabil pe plan național.
Pentru prima dată Lista Roșie a speciilor de păsări din România a fost aprobată oficial prin Ordin de Ministru de către statul român.
Un rol important în elaborarea Listei Roșii au avut și datele colectate în schemele de monitorizare implementate în ultimele trei decenii prin colaborarea dintre SOR și Grupul Milvus.
„O parte semnificativă a datelor a fost colectată în cadrul proiectului Ministerului Mediului, dar fără informațiile adunate de-a lungul anilor, prin programele noastre de monitorizare, datele din cadrul Listei Roșii nu ar fi la fel de exacte. Pentru asta dorim să mulțumim voluntarilor care participă la programele de monitorizare, pentru munca pe care o desfășoară în fiecare an – deoarece acest rezultat fantastic de conservare a naturii se datorează în primul rând lor.” – a declarat Papp Tamás, președintele Asociației „Grupul Milvus”.
Lista Roșie este primul pas în identificarea speciilor care au nevoie urgentă de protecție și creează cadrul legal pentru prioritizarea acțiunilor de conservare a speciilor de păsări din România pentru asigurarea supraviețuirii lor.
