Mai mult de 1 miliard de oameni folosesc în fiecare zi rețelele de socializare, cea mai populară dintre acestea fiind Facebook. În decursul a câțiva ani de la lansarea acestora, comunicarea interumană s-a schimbat radical.
Spațiul virtual a câștigat popularitate, iar azi este unul din mediile principale de transmitere a mesajelor. Dar, cum natura umană nu presupune numai emoții pozitive, se întâmplă adeseori să vizualizam în social media mesaje instigatoare la violență și ură ori un limbaj trivial adresat altor persoane sau grupuri sociale. Cei care transmit aceste mesaje fac dovada unei lipse de respect față de semenii lor și aduc atingere dreptului la imagine și demnitate ale acestora.
„Atunci când imaginea personală este afectată prin acțiunea ilicită a unei persoane asupra alteia sau asupra unui grup de persoane, acestea din urmă pot acționa în instanță, iar în baza prejudiciului suferit pot primi daune morale. Conform articolului 1357 din Codul Civil, afirmațiile jignitoare făcute în spațiul public, rețelele sociale făcând parte din acestea, afectează drepturile fundamentale, iar în cazul limbajului trivial, al expresiilor indecente este lezat dreptul la imagine.” afirmă Cristian Deca, Legal Adviser și Mediator în cadrul Decalex Legal Solutions.
Deși cei care apelează la un limbaj trivial în spațiul public pot invoca libertatea de exprimare, aceștia trebuie să știe că expresiile folosite nu pot prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a unei persoane și nici dreptul la propria imagine, iar sumele pe care pot ajunge să le plătească sub formă de daune morale pot ajunge și la 10.000 lei. O decizie recentă a Tribunalului Brăila obligă pârâtul să plătească reclamantei această sumă după ce acesta a postat pe Facebook mesaje și afirmații despre profilul moral al apelantei.
„In ceea ce privește sumele pe care pârâții le pot achita apelanților în situații similare, Curtea Europeană a Drepturilor Omului prevede faptul că despăgubirile trebuie să prezinte un raport rezonabil de proporționalitate cu atingerea adusă reputației, având în vedere, totodată, gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite, intensitatea și gravitatea atingerii aduse. Reclamanții se pot constitui parte civilă, iar pentru aceasta trebuie să îndeplinească condițiile generale ale răspunderii civile delictuale: să existe prejudiciul, faptă ilicită, raportul de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, să existe vinovăția.” continuă Cristian Deca, Legal Adviser și Mediator in cadrul Decalex Legal Solutions.
Un aspect important de menționat este efortul Comisiei Europene și al jucătorilor IT (Facebook, Twitter, YouTube și Microsoft) menit să combată răspândirea discursului de ură din mediul online în Europa. Discursul de ură, așa cum este el definit prin Decizia-cadru 2008/913 /JHA, reprezintă orice comportament care incită publicul la violență sau ură împotrivă unui grup de persoane sau a unui membru al grupului, prin referire la rasă, culoare, religie, descendență sau origine națională sau etnică.
Astfel, la 31 mai 2016 a fost lansat Codul de Conduită referitor la discursul de ură în mediul online. Angajamentele pe care companiile IT și le iau astfel încât discursul de ură să nu fie răspândit sunt legate, între altele, de: aplicarea unor proceduri clare și eficiente de revizuire a discursurilor de ură în cadrul propriilor platforme, astfel încât acestea să poate elimină sau dezactiva accesul la astfel de conținut, revizuirea notificărilor valide privind discursul de ură în mai puțin de 24 de ore și dezactivarea acestuia, dacă este necesar, educarea utilizatorilor cu privire la tipurile de conținut interzise și a celor acceptate în cadrul comunității, semnalarea conținutului care incită la violență și promovarea acestora prin intermediul unor parteneriate cu ONG-uri, de exemplu, identificarea și promovarea inițiativelor noi care susțin programele educaționale referitoare la gândirea critică.
Combaterea comportamentului neadecvat în mediul online trebuie să reprezinte, în final, un efort continuu al tuturor părților implicate, deopotrivă utilizatori, autorități și companii IT, iar recomandarea specialiștilor Decalex este de a semnala orice abatere care poate aduce prejudicii asupra drepturilor fundamentale ale omului.
Sursa: www.decalex.ro
