Astăzi, de Ziua Libertății Mondiale a Presei, constatăm cu îngrijorare că presa română, acest câine de pază al democrației, riscă să devină un biet ”cățel”, iar libertatea de exprimare, o veritabilă ”fata morgana”. De 20 de ani de când presa și fiecare cetățean în parte și-au recâștigat dreptul la libera exprimare, mulți politicieni și-au propus ca principal scop să pună botniță presei întocmai ca în perioada comunistă.
Tentativele de subminare a libertății presei s-au comis prin diverse acțiuni și propuneri legislative, dintre care amintim: “Codul Macovei” – prin care jurnaliștii aveau "asigurate" locuri în celule, proiectul Legii proporționalității știrilor pozitive și negative, precum și politizarea excesivă a instituțiilor publice de radio și televiziune. La acestea se adaugă agresiunile verbale și fizice asupra jurnaliștilor sau presiuni ale autorităților la adresa instituțiilor de presă, cum ar fi anchete ale Poliției și ale Parchetului care au avut drept scop intimidarea jurnaliștilor. De cele mai multe ori s-a urmărit divulgarea surselor confidențiale sau confiscarea/copierea unor documente legate de articole de presă. Un capitol aparte îl constituie preocuparea autorităților pentru interceptarea comunicațiilor.
Motivațiile pentru adoptarea unor astfel de decizii au fost dintre cele mai hilare, cum ar fi necesitatea reglementării libertății de exprimare prin adoptarea unei Legi a presei, deși atât Constituția României, cât și principiile internaționale consființesc dreptul cetățenilor de a fi informați, precum și libertatea de exprimare.
În prezent, Uniunea Europeană este invocată de către guvernanți ca motiv suprem pentru adoptarea unor măsuri care subminează principiile democrației în România. În mare grabă, Președinția, Guvernul și Parlamentul au luat decizia de a adopta noile proiecte ale Codului Civil și Codului Penal până pe data de 15 mai a.c., fără nicio consultare cu cetățenii, încălcându-se astfel legislația natională, precum și normele europene.
Acest fals pretext invocat de guvernanți a fost demontat și de Federația Europeană a Jurnaliștilor (FEJ), care a solicitat zilele trecute un punct de vedere oficial din partea Comisiei Europene. Într-o scrisoare transmisă Federației Române a Jurnaliștilor MediaSind și Coaliției ”Opriți Codurile!”, FEJ a comunicat poziția oficialilor de la Bruxelles.
Comisia Europeană a precizat că "nu a fixat niciun termen limită pentru reforma codurilor civil și penal, nici în România și nici în alte state membre. Mai mult, Comisia Europeană a încurajat constant cea mai largă dezbatere posibilă cu societatea civilă și cu organizațiile non-guvernamentale în momente în care era necesară adoptarea unor astfel de proiecte de lege vizând drepturile cetățenești".
”Un astfel de document este împotriva oricărui principiu european al liberății presei”, susținea și Arne Konig, președintele Federației Europene a Jurnaliștilor, la momentul trimiterii Codurilor spre adoptare în Parlament. "Jurnaliștii nu pot fi forțați de lege să răspundă la orice fel de solicitare publică și în niciun caz nu pot fi forțați să își dezvăluie sursele pentru a-și demonstra buna credință”. Proiectul noului Cod Civil dă dreptul justiției ca, în baza unei decizii judecătorești de urgență (ordonanță președințială), să dispună „sechestrarea, distrugerea, confiscarea sau retragerea din circulaţie a bunurilor ori a mijloacelor care au servit sau au fost destinate să servească la săvârşirea faptei prejudiciabile” (adică la realizarea unui material jurnalistic), potrivit articolului 263, alineatul 2. De asemenea, potrivit articolul 225 din proiectul Codului Penal, jurnaliștii pot fi condamnați la închisoare de la trei luni la doi ani pentru anumite fapte care au legatură cu activitatea de presă. Iar acestea sunt doar câteva exemple din articolele care încalcă în mod flagrant libertățile cetățenești.
La toate aceste atacuri se adaugă și presiunile economice asupra mass-media. Presa din România este supusă unei fiscalități excesive, fiind impozitată la fel ca orice altă industrie. În multe state din lume guvernele acordă o importanță aparte sprijinirii acestui sector vital pentru democrație. Însa, în Romania, guvernanții mimează un dialog ”al surzilor” și refuză cu obstinație să discute serios despre aceste probleme, mai ales în această perioadă de criză economică. După mai multe runde de negocieri cu membrii Comitetului Anticriză pentru Mass-media, reprezentanții Guvernului Boc, prin conducerea Ministerului Finanțelor Publice, au considerat fiecare revendicare drept "o măsură susceptibilă de a avea caracter de ajutor de stat", confirmând încă o dată faptul că mass-media nu reprezintă o prioritate pentru statul român.
În aceste condiții, nu mai miră pe nimeni faptul că, potrivit ultimului raport întocmit de Freedom House, libertatea de exprimare din România este situată pe un rușinos loc 95, presa fiind considerată ”parțial liberă”, alături de state ca Peru, Panama și Ecuador.
Federația Română a Jurnaliștilor MediaSind face apel la solidaritatea membrilor întregii comunități jurnalistice să nu accepte limitarea drepturilor constituționale ale presei și, în consecință, ale fiecărui cetățean. Guvernanții interpretează anumite semnale de la Uniunea Europeană și profită de criza economică actuală pentru a pune botniță presei, privând astfel cetățeanul de unul dintre cele mai importate drepturi: acela de a fi corect informat.
Comitetul executiv al FRJ MediaSind,
Cristi Godinac, preşedinte
Mihaela Căciuleanu, vicepreşedinte televiziune
Adrian Moise, vicepreşedinte radiodifuziune
Cornelius Popa, vicepreşedinte presă scrisă
Dumitru Mangu, vicepreşedinte edituri şi tipografii
Ion Moraru, coordonator departament televiziune
Liliana Hinoveanu, coordonator departament radio
Maria Schifirneţ, coordonator departament presă scrisă
Adrian Scorţaru, coordonator departament edituri şi tipografii
{mosloadposition user10}
