Libera circulatie: Comisia Europeana publica un studiu privind integrarea cetatenilor mobili din UE

in sase orase

Cetățenii UE se deplasează în alte țări ale UE, în principal, pentru oportunități legate de locul de muncă și sunt, în medie, mai tineri și mai susceptibili de a avea un loc de muncă. Acest lucru este confirmat de un nou studiu independent privind impactul dreptului la libera circulație pe teritoriul UE. Studiul se concentrează pe șase orașe europene, alese pe criteriul componenței multinaționale a populației lor (a se vedea anexele 1-2): Barcelona, Dublin, Hamburg, Lille, Praga și Torino. Potrivit studiului, în cazul tuturor celor șase orașe, afluxul de cetățeni UE în vârstă de muncă, tineri, a avut un impact economic pozitiv. De exemplu, la Torino, conform unei evaluări locale, veniturile fiscale colectate de la cetățenii străini, în general, au adus un beneficiu net de 1,5 miliarde de euro pentru finanțele publice naționale (a se vedea anexa 3). Studiul arată, de asemenea, că noii veniți au contribuit la acoperirea lacunelor de pe piețele locale ale muncii, la creșterea economică în noi sectoare și la compensarea efectelor cauzate de îmbătrânirea populației. Conform studiului, cetățenii mobili sunt adesea supracalificați pentru locurile de muncă pe care le ocupă, pot fi retribuiți cu mai puțini bani și, în același timp, nu beneficiază de acces la locuințe și educație, în aceleași condiții.

„Libera circulație este un avantaj pentru Europa, pentru cetățenii și economiile sale. Întradevăr, în unele orașe pot exista provocări care trebuie să fie abordate. Cu toate acestea, nu ar fi răspunsul potrivit la problematica privind dreptul la liberă circulație. Cred că trebuie să lucrăm împreună — la nivel european, național și local — pentru a transforma provocările în oportunități. Exemplele pe care orașele Barcelona, Dublin, Hamburg, Lille, Praga și Torino le oferă arată că acest lucru este posibil”, a declarat vicepreședintele Viviane Reding, comisarul UE pentru justiție, drepturi fundamentale și cetățenie, în cadrul unei conferințe a primarilor privind libera circulație. (IP/14/98). „Puteți conta pe faptul că la nivelul Comisiei se depun eforturi pentru a acorda în continuare asistență statelor membre în abordarea tuturor provocărilor legate de libera circulație. Reuniunea de astăzi cu primarii va ajuta autoritățile locale din întreaga Europă să se inspire din cele mai bune exemple de politici de succes în materie de integrare a cetățenilor UE în orașe, în beneficiul tuturor. Aștept cu nerăbdare să văd că aceste bune practici sunt extinse la nivel european.”

Principalele constatări ale studiului:

cetățenii UE se deplasează în principal din motive ce țin de oportunitățile legate de locul de muncă și sunt, în medie, mai tineri și mai activi din punct de vedere economic comparativ cu populația locală din orașele analizate (a se vedea anexa 4);
afluxul de cetățeni UE în vârstă de muncă, mai tineri, în orașele selectate contribuie la abordarea provocărilor demografice cauzate de îmbătrânirea populației și de diminuarea forței de muncă;
aceștia contribuie, de asemenea, la acoperirea lacunelor de pe piața muncii, prin ocuparea, mai ales, a unor locuri de muncă care presupun calificare scăzută (Torino și Hamburg), favorizând dezvoltarea de noi sectoare (precum TIC în Dublin) sau prin contribuția la crearea de noi proiecte antreprenoriale (ca în Torino și Hamburg).

Studiul subliniază, de asemenea, următoarele provocări:

Cetățenii mobili sunt de cele mai multe ori supracalificați comparativ cu resortisanții (ocupând locuri de muncă sub nivelul lor de calificare), ceea ce ar putea implica o irosire a competențelor, atenuând beneficiile potențiale ale mobilității în interiorul UE;
în unele cazuri s-au identificat diferențe salariale între resortisanți și cetățenii UE mobili (care, cel mai adesea, câștigă mai puțin), deși dovezile sunt destul de restrânse;
cetățenii mobili nu beneficiază întotdeauna de aceleași oportunități în ceea ce privește locuințele și incluziunea copiilor în școli, deși sunt încadrați în muncă și plătesc taxe și impozite.

Reușita programelor de integrare existente în cele șase orașe este reliefată de faptul că se înregistrează o îmbunătățire treptată a atitudinii față de mobilitate (a se vedea anexa 5). Toate orașele analizate promovează un mediu favorabil incluziunii și o cultură primitoare, prin politici cum ar fi informațiile accesibile (de exemplu, servicii de informare de tip „ghișeu unic”), sprijin pentru învățarea limbii, precum și dialogul intercultural și interacțiunea între cetățeni.

În fine, studiul identifică o serie de bune practici din orașele analizate (a se vedea anexa 6).

Context

Studiul a fost prezentat cu ocazia unei reuniuni la care au participat peste 100 de primari și reprezentanți ai autorităților locale din întreaga Europă, care s-au întâlnit pentru a discuta provocările și oportunitățile actuale legate de libera circulație a cetățenilor UE în Uniunea Europeană. Scopul conferinței primarilor este de a facilita schimbul de cele mai bune practici între autoritățile locale în ceea ce privește punerea în aplicare a normelor privind libera circulație și abordarea provocărilor legate de incluziunea socială. Reuniunea este una dintre cele cinci acțiuni prezentate de Comisie în vederea consolidării dreptului la liberă circulație în UE, ajutând, în același timp, statele membre să valorifice avantajele care derivă din acest drept (IIP/13/1151).

Studiul analizează politicile care au ca obiectiv incluziunea economică și socială a cetățenilor mobili din UE, precum și promovarea unei culturi primitoare și a unei atitudini pozitive față de resortisanții străini. Acesta a analizat politicile în domeniul ocupării forței de muncă, spiritul antreprenorial, locuințele, educația, dialogul intercultural, atitudinea față de migrație și participarea la viața urbană.

ANNEX: Trends and patterns in the six cities

1. Total population composition in the 6 cities in 2011

The 6 cities vary significantly in terms of waves of migration they have experienced. Notably, Lille and Hamburg have a long migration history. On the contrary, the inflow of EU mobile citizens is a recent phenomenon in Dublin, Barcelona, Turin, with increasing inflows following the 2004 and 2007 enlargements. Finally, Prague has evolved from simply a transit route to a target country only recently.

Source: National Statistical Offices, Note: TCNs = Third Country Nationals

2. Composition of EU mobile citizens by country of origin in the 6 cities

In some cities, one or two nationalities make up the bulk of EU mobile citizens. This is the case in Turin, where 91.8% of EU mobile citizens are from Romania, and in Prague, where 52.5% of EU mobile citizens come from Slovakia. In other cities, although more EU nationalities are represented, two national groups prevail: in Lille (Lille Métrople Communauté Urbaine data) 30.2% of EU mobile citizens come from Portugal and 25.8% from Belgium; in Barcelona, citizens from Italy and France account respectively for 31.6% and 16.6% of EU mobile citizens. Finally, Hamburg and Dublin show a definitively fragmented picture, since these cities host a high number of different communities (despite the relevance of some national groups such as Polish, significant in both cities).

Source: National Statistical Offices

3. Free movement of Citizens: A Benefit to the economy of Turin

An evaluation carried out at national level by “Caritas migrantes” shows that tax revenues from foreigners on the whole brought a net benefit of 1.5 billion € to national public finances: the high amount of social security taxes paid by foreigners, in addition to other direct and indirect taxes, extensively overcomes the costs of social services provided for them.

4. Employment Rates in the Six Countries/Cities

Spain

Source: Eurostat

Ireland

Source: Eurostat

Hamburg

Source: Statistik der Bundesagentur für Arbeit

Czech Republic:

Source: Eurostat

4. Activities of EU mobile citizens in the six cities

Note: specific data on EU citizens in each city are not always available. Data may be for all foreigners or for the whole region or country.

Barcelona (Spain)

Share of employed EU mobile citizens per level of qualification and skills required in Catalonia (2011)

Source: CCOO Cataluña

EU mobile citizens are quite polarised in Catalonia with approximately a third employed in jobs with low or no level of qualification (32.4%), and a third in jobs with high level of qualification (30.3%)

Dublin (Ireland)

EU mobile citizens and Irish citizens per occupation in Ireland

Source: CSO, Population census 2011

Although, in Ireland, the distribution of EU and non-EU workers across sectors is substantially in line with that of nationals, the former are more likely to be employed in some sectors, such as manufacturing (25.5% of foreign workers are employed, compared to 21% of Irish nationals) and Accommodation and Food (16.4% of foreign workers take up jobs here, against 8.5% of nationals).

Nationals’ and foreigners’ distribution per employment sectors in Ireland (2011)

Source: Quarterly Household national Survey Q1 2011

On the whole, the distribution of foreign nationals on the labour market is biased towards lower skilled sectors.

Hamburg

Employee per profession – data for nationals, EU mobile citizens and non-EU nationals in Hamburg in 2012

Source: Statistik der Bundesagentur für Arbeit, Data refers to the 30/6

The chart shows that in Hamburg a small share of EU mobile citizens are employed in organizational, administrative and other white-collar occupations (20%), as compared to nationals (29.1%), whereas they are largely more present in transport and logistical occupations (e.g. train, truck or taxi drivers, pilots) or as nutrition professionals (e.g. cooks, bakers, butchers).

Lille

Nationals, EU mobile citizens and non-EU nationals (between 25 and 64 years) per employment sectors in the Nord Pas de Calais Region (2007)

Source: INSEE, Population census 2009

As far as the main sectors of activity are concerned, EU mobile citizens, when compared to Nationals, work more in the industry and construction sectors.

Nationals, EU mobile citizens and non-EU nationals per occupation in the Lille Métropole Commnauté Urbaine (2009)

Source: INSEE, Population census 2009

Focusing on the occupational structure of EU mobile citizens who are actively employed in the Lille Métropole Commnauté Urbaine, they mainly belong to the working class (33.3%) and to the employee category (25.6%).

Prague

Foreign nationals registered at labour offices by level of occupation, in Prague in 2010

Source: Directorate of Alien Police; foreigners registered at labour offices – Ministry of Labour and Social Affairs

With reference to the skills/occupational level, considering total foreign nationals in Prague, in 2010 the largest share was in elementary occupations (21,560), employing 28.2% of foreign nationals registered at labour offices.

Turin

New Employees by sector in Turin province in 2011

Source: Turin Chamber of Commerce, 2011

EU mobile citizens in the Province of Turin tend to be highly concentrated in certain sectors, in particular Construction (15.3%) and the Domestic working sectors (49.1%).

5. Integration policies are working: Attitudes are improving

Evolution of negative perception of foreign national by citizens in Barcelona (2007-12):

Source: Enquesta Òmnibus Municipal. Barcelona City Council.

6. Good practice examples from the six cities

Pagini Utile