22 septembrie-3 noiembrie 2022
Galeria Sector 1 are plăcerea să prezinte expoziția de grup Les Femmes du Feu, curatoriată de Thale Blix Fastvold, cu vernisajul joi, 22 septembrie 2022, între orele 18:00-21:00, str. Băiculești nr. 29, București, în cadrul Combinatului Fondului Plastic. Vernisajul se va desfășura în prezența curatoarei, a artistei Marianne Darlén Solhaugstrand și a lui Aslak Høyersten, directorul general VISP, Bergen. Expoziția aduce împreună un grup de 10 artiste din România și Norvegia, ale căror expresii redate prin practici diferite precum pictură, video și fotografie derivă din intersecția comună cu un orizont suprarealist. Pornind de la creațiile dintr-un timp glorios al Heddei Sterne și continuând cu spontaneitatea formelor regăsite la Geta Brătescu, discursul este preluat mai departe de o saga contemporană regăsită în opera Tincuței Marin și a Hortensiei Mi Kafchin, al căror caracter omolog este completat de stilul contemplativ din fotografiile duo-ului Karoline Hjorth & Riitta Ikonen sau de cadrele fanteziste surprinse de Ingrid Torvund. Evenimentul face parte din proiectul “Îmbunătățirea antreprenoriatului cultural și a accesului la cultură prin organizarea seriilor de expoziții Despre Maestru și Mediu, paradigma bipolarității în arta contemporană”, desfășurat de galeria Sector 1 în parteneriat cu organizația pentru artele vizuale VISP, Norvegia.
Expoziția va putea fi vizitată în perioada 22 septembrie-3 noiembrie 2022, de marți până sâmbătă, între orele 14:00-19:00, iar duminica și lunea, cu programare telefonică.
„Am crescut cu suprarealismul. Am luat de la sine înțeles că arta este în esență un act de libertate. Reacționezi la ceea ce se întâmplă în lume liber. Am întâlnit mulți artiști în New York care credeau că progresul este liniar, de la figură la abstract. În munca mea nu am urmat niciodată această idee. Întotdeauna am crezut că arta nu este chiar auto-exprimare, ci comunicare. Ea spune, hei, uite!” – Hedda Sterne
„Sunt creaturi pașnice, serioase. Ei cunosc secretele mării, nu latră și nu își rod intimitatea monadică precum o fac câinii”, a spus Gérard de Nerval, poetul francez din secolul al XIX-lea, despre obiceiul său de a-și scoate homarul la plimbare în grădinile Palais Royal din Paris. Prieteni și colegi, cum vă simțiți acum? După acești ultimi ani, pandemia nu încetează, dar ne adaptăm la asta și la noua eră tulburătoare în care trăim; în Europa, războiul din Ucraina durează de șase luni, știm cu toții că trăim la marginea unei iminente apocalipse ecologice (și posibil nucleare). Clima la nivel mondial se comportă mai neregulat și mai imprevizibil ca niciodată și totuși, atât de mulți oameni la putere ignoră toate semnele de avertizare și, pe deasupra, lumea se învârte de fapt mai repede decât înainte.
Știu că mă simt amețită, aici, între diferite ere și viitoruri posibile, așa că pentru a contracara acest vertij constant, în primăvara lui 2022 am început să practic cele cinci rituri tibetane. În fiecare zi mă învârt de 21 de ori – spre dreapta, deoarece trăiesc în emisfera nordică – și apoi îmi amintesc că fac parte din natură, aer și ocean, iar partea oceanică a mea este legată prin memorie de toată apa de pe Pământ. Ne învârtim, mișcându-ne împreună. Călătoream cu trenul în această vară – prin Europa, de la Cambridge la Londra, la Paris, Praga, Viena și Budapesta, văzând peisajul desfășurându-se încet, plutind pe lângă fereastră în același ritm în care am călătorit în ultimii 200 de ani, destul de diferit de sentimentul agitat al călătoriei cu avionul – în timp ce citeam memoriile lui Peggy Guggenheim, am dat peste notele ei despre Hedda Sterne. După ce ambele femei au fost forțate să fugă din Europa în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Sterne a început o nouă viață în exil în New York și a fost inclusă în expozițiile legendare „31 Women” în 1943 și „The Women” în 1945, la galeria Art of this Century de la Guggenheim, împreună cu artiste iconice suprarealiste precum Leonora Carrington, Leonor Fini, Meret Oppenheim, Dorothea Tanning și Frida Kahlo, printre altele. Suprarealismul are o istorie legată de călătorit – din toată Europa, la începutul secolului al XX-lea, până la Paris, la New York în anii 1940, și mai departe către și fuzionarea cu arta din Mexic, iar în arta suprarealistă vezi oamenii și lumea lor reflectate printr-o oglindă obscură și magică, senzuală și uimitor de fascinantă, o lume animată, surprinzătoare și emancipată, nesilită de legile normale ale fizicii și ale realismului.
Cum reacționăm noi, artiștii, curatorii și scriitorii la crizele și conflictele noastre actuale – cum reacționăm la această perioadă în arta noastră? Actuala Bienală de la Veneția explorează viziuni ecofeministe, amintindu-și trecutul și rescriind istoria și, oferind în cele din urmă, Leonorei Carrington locul cuvenit în istoria artei. În mod similar, Documenta din Kassel introduce perspective noi; practici artistice colective și activiste care se inspiră din sudul global, valoarea a fost transferată de la obiectele de artă și la efectul real asupra comunităților locale și perspectivelor neliniare, și o înțelegere extinsă a timpului, ritualurilor și istoriei, așa cum sunt ilustrate de proiecte precum Black Quantum Futurism, Saodat Ismailova și OFF-Biennale Budapesta.
Poate că un nou val de suprarealism este la orizont. La fel ca în anii 1920, după pandemie, după sentimentele de revoltă și haos urmând primului război mondial, acum, din nou, în 2022, suprarealismul are sens. Când directorul galeriei Sector 1, Andreea Stănculeanu, mi-a cerut să organizez o expoziție, acest nou val de suprarealism a fost tema pe care am ales să mă concentrez. Ca artistă, metoda mea curatorială este intuitivă și se bazează pe o cercetare artistică colectivă, iar în LES FEMMES DU FEU vă prezentăm un grup de artiste din Norvegia și din România care lucrează în sfera suprarealismului, reflectând asupra suprarealismului cu diverse medii și metode și din puncte de vedere diferite.
LES FEMMES DU FEU țese amprenta femeilor în arta contemporană pentru a crea o conversație prin timp și spațiu, pornind de la lucrările Heddei Sterne (1910-2011) și Geta Brătescu (1926-2018) la lucrările noi ale artistelor Hortensia Mi Kafchin, Ioana Ursa, Tincuța Marin, Codruța Cernea, Marianne Darlén Solhaugstrand, duo-ul Karoline Hjorth & Riitta Ikonen și Ingrid Torvund. Sunt fericită să vă prezint expoziția de grup LES FEMMES DU FEU la Galeria Sector 1 din București și aș dori să le mulțumesc artistelor pentru că ne împărtășesc viziunile lor despre lumi noi, paralele, alternative, și despre creaturi mistice, mitice și magice.” (Thale Blix Fastvold, Oslo, septembrie 2022)
Thale Blix Fastvold (1978, Oslo) este artistă și curatoare norvegiană care lucrează în principal cu fotografie, film, instalații și performance. Focusându-se tematic în jurul feminismului ecologic, al colaborărilor între specii și inteligenței dincolo de cea umană, pentru ea colaborarea, comunicarea și povestirea speculativă sunt esențiale în a imagina viitoruri noi și mai durabile. Lucrările ei au fost expuse în multe instituții și galerii de artă din Norvegia și la nivel internațional. Cartea ei de artist „Ghost of M” a fost lansată la cea de-a 57-a Bienală de la Veneția, la pavilionul din Bosnia și Herțegovina, iar cel mai recent film al ei „I am Hydra” (2021) a fost lansat la Kunstnernes Hus Cinema din Oslo. Fastvold are o licență în fotografie de la Istituto Europeo di Design din Roma, Italia, o diplomă de masterat Cand.mag în istoria artei și literatură de la Universitatea din Oslo și a studiat curatoriatul la Universitatea Telemark din Norvegia. Din 2018 a fost aleasă președinte al Organizației Norvegiene a Fotografilor de Artă.
Expoziția face parte din proiectul “Îmbunătățirea antreprenoriatului cultural și a accesului la cultură prin organizarea seriilor de expoziții Despre Maestru și Mediu, paradigma bipolarității în arta contemporană”, desfășurat în perioada septembrie 2021 – august 2023, în parteneriat cu VISP – produksjonsenhet for visuell kunst.
VISP este o organizație de networking pentru artele vizuale din Bergen, Norvegia, care lucrează pentru a îmbunătăți și a facilita condițiile pentru producerea și diseminarea artelor vizuale. VISP reprezintă întreaga comunitate creativă din cadrul artelor vizuale, inclusiv artiști, galerii, instituții, producători, curatori, critici și furnizori de materiale și servicii, calitatea de membru din cadrul organizației fiind gratuită.
Înființată în 2017, Galeria Sector 1 a dezvoltat un program bazat în principal pe expunerea artiștilor contemporani formați în contextul puternicei comunități artistice de la Cluj și pe reprezentarea patrimoniilor câtorva artiști români post-avangardiști. Prin expozițiile organizate, galeria a reușit să provoace direcțiile care stau la baza picturii, desenului, sculpturii și instalației / obiectului. În prezent, galeria se concentrează pe dezvoltarea unui program divers care să (re)prezinte talentele emergente, precum și artiști consacrați, români și internaționali.
Proiect finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA. Bugetul total al proiectului este 217.146 euro, din care valoarea sprijinului financiar nerambursabil este 195.431 euro. Granturile SEE reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Regatului Norvegiei la reducerea disparităților economice și sociale în Spațiul Economic European și la consolidarea relațiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul și sudul Europei și statele baltice. Aceste mecanisme de finanțare sunt stabilite în baza Acordului privind Spațiul Economic European, ce reunește statele membre UE și Islanda, Liechtenstein și Norvegia ca parteneri egali pe piața internă. În total, cele trei state au contribuit cu €3,3 miliarde între 1994 și 2014 și €1,55 miliarde pentru perioada de finanțare 2014-2021. Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.eeagrants.org și www.eeagrants.ro. RO-CULTURA este implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului și are ca obiectiv general consolidarea dezvoltării economice și sociale prin cooperare culturală, antreprenoriat cultural și managementul patrimoniului cultural. Bugetul Programului este de aproximativ 34 milioane de euro.
