Soluţia eutanasierii câinilor fără stăpân reprezintă o cheltuială enormă și permanentă pentru autorităţile publice, care s-a dovedit şi se va dovedi total ineficientă pentru rezolvarea situaţiei, au atras atenţia astăzi patru ONG-uri pentru protecţia animalelor, în cadrul conferinţei de presă “Legea eutanasierii: mize reale şi consecinţe”.
Tot astăzi, mai multe personalităţi publice, susţinătoare ale campaniei împotriva uciderii câinilor, au manifestat alături de alte 150 de persoane în faţa Palatului Cotroceni pentru a cere preşedintelui Traian Băsescu să nu promulte „legea eutanasiei”.
Reprezentanţii Fundaţiei VIER PFOTEN, Federaţiei Naţionale pentru Protecţia Animalelor (FNPA), ai GIA – Group Iniţiative for Animals şi ai Asociaţiei Save the Dogs au comentat în cadrul conferinţei efectele pe care le vor avea modificările OUG 155/2001 privind gestionare câinilor comunitari, adoptate săptămâna trecută de Cameră Deputaţilor.
Potrivit actului normativ, consiliile locale vor putea alege, în urma consultării populaţiei, una dintre cele 4 metode propuse de lege pentru rezolvarea situaţiei: 1. sterilizarea şi returnarea câinilor în teritoriu, 2. menţinerea lor în adăposturi, 3. cazarea în adăpost timp de 30 zile şi apoi eutanasierea lor sau 4. o combinaţie a acestor metode.
Problema câinilor fără stăpân este însă o problemă naţională şi, ca atare, soluţia acesteia ar trebui să fie una unitară, aplicată la nivel naţional, au subliniat ONG-urile.
“În opinia noastră, Legea 155 este o non-lege, deoarece nu poţi lăsa la latitudinea primăriilor, a consiliilor locale şi a unor oameni care nu sunt de specialitate să ia decizii privind rezolvarea unei probleme tehnice. Ca şi comparaţie, cum ar fi că viitorul Cod Rutier să prevadă că o primărie decide pe ce culoare se trece la semafor sau pe ce parte se circulă? Surprinzător este şi faptul că, în plină criză financiară, când Guvernul încearcă să reducă cheltuielile şi să salveze economia naţională, autorităţile romane dau o lege prin care se obliga la cheltuieli uriaşe, de milioane de euro, fără să ştie de fapt care este dimensiunea acestor cheltuieli”, a declarat Ioana Dungler, director de proiecte al VIER PFOTEN Internaţional.
Ea a anunţat că legea a fost atacată la Curtea Constituţională, deoarece încalca mai multe drepturi fundamentale ale cetăţenilor prevăzute în Constituţie.
Kuki Barbuceanu, director de programe al VIER PFOTEN România, a atras atenţia că această lege a fost făcută de nespecialişti, persoane care nu cunosc nici cauzele problemei, nici realitatea din stradă, nici măsurile care ar rezolva problema şi nici resursele necesare.
“Practic, această lege putea să aibă un singur articol care să zică: fiecare consiliu local poate să ia orice decizie doreşte. E clar că toată lumea vrea să dispară câinii de pe stradă şi noi suntem primii care ne dorim acest lucru. Însă nu poate populaţia să ştie care este soluţia în acest caz. De-asta există organizaţii internaţionale, precum OMS, care a certificat că sterilizarea şi returnarea câinilor blânzi este sigură soluţie de dispariţie a câinilor de pe stradă. Altfel nu vom vorbi decât despre o păcăleală, şi a autorităţilor, şi a populaţiei, așa cum se încearcă prin această lege”, a declarat Kuki Barbuceanu.
Mai mult, din 2007, de când legea a stat „la sertar” în Camera Deputaţilor, şi până astăzi, parlamentarii s-au dovedit total neinteresaţi de argumentele specialiştilor.
„Nu a existat niciodată din partea autorităţilor un interes real în rezolvarea situaţiei. Nu există niciun studiu tehnic, de fezabilitate, şi nu se cunoaşte nici măcar numărul estimativ al câinilor cu şi fără stăpân din România. Această problemă e repusă pe tapet doar o dată la patru ani, înainte de campaniile electorale”, a spus Delia Pirvu, coordonator GIA.
Dovada intereselor reale din spatele acestei legi o reprezintă diferenţa uriaşă a sumelor cheltuite de municipalităţi pentru eutanasierea câinilor. Astfel, dacă în Bucureşti, primăria a cheltuit 62 de euro/câine eutanasiat, primăria din Slatina a cheltuit de trei ori mai mult, respectiv 184 de euro/câine eutanasiat. Multe adăposturi ale primăriilor ascund adevărate masacre, sute de câini fiind „eutanasiaţi” prin înfometare, bătaie, electrocutare, otrăvire sau incendiere. Aceleaşi adăposturi raportează sume importante alocate întreţinerii câinilor, de sute de lei lunar.
Unul dintre cele mai evidente argumente împotriva eutanasierii este lipsa totală de rezultate în urma campaniilor de ucidere în masă a câinilor comunitari din perioada 2001 – 2008, când legea permitea eutanasierea câinilor după 14 zile de la capturare.
Este complet ilogic să dorim aplicarea aceleaşi metode la nesfârşit dar să aşteptăm rezultate diferite, ignorând cu desăvârşire eşecul lamentabil al aplicării uciderii în masă în România şi în alte ţări dar şi recomandările şi studiile pertinente ale forurilor şi organizaţiilor specializate în această problemă, precum şi recomandările logice şi morale ale organizaţiilor de protecţie a animalelor, a afirmat Carmen Arsene, vicepreşedinte Federaţia Naţională pentru Protecţia Animalelor.
Reprezentanţii ONG-urilor au arătat că gestionarea populaţiei canine prin eutanasiere este imposibil de realizat deoarece numărul câinilor capturaţi şi ucişi este imediat compensat prin înmulţirea câinilor necapturati, precum şi prin abandonul câinilor din proprietate privată. În schimb, în cazul campaniilor susţinute de sterilizare, ritmul sterilizărilor îl depăşeşte pe cel al înmulţirii şi al abandonului, pentru că populaţia se implică şi susţine campania, ceea ce nu se întâmpla niciodată în cazul campaniilor de ucidere. Pentru că nu se mai reproduc, câinii sterilizaţi şi reîntorşi în teritoriu dispar în câţiva ani, prin cauze naturale.
„Singura soluţie de succes este abordarea problemei la nivel naţional. Propunem înfiinţarea a 2-3 centre regionale în ţară. Programele de sterilizare trebuie însă combinate însă într-un pachet unitar, alături de alte măsuri, precum sancţionarea reală a abandonurilor, dar şi implementarea de programe educaţionale. Vă dau un exemplu, în Cernavoda, după 2 ani de sterilizare, numărul câinilor a scăzut de la 1.500 la 400. În paralel, numărul persoanelor muşcate de câini a scăzut de la 60 la 3 pe an”, a subliniat Laurenţiu Vasilescu, director al Asociaţiei Save the Dogs.
Conferinţa a fost urmată de un flashmob în faţa Palatului Cotroceni, la care au participat personalităţi publice, precum Marin Moraru, Szoby Czech, Maricica Puica, Emil Hossu, Monica Davidescu, Cristina Topescu sau Carmen Tănase, şi alţi peste 150 de iubitori de animale. Prin gesturi simbolice, participanţii au cerut şefului statului să se gândească inainte de promulgare şi să conştientizeze efectele distructive ale „legii eutanasierii”.
