Laboratorul de chimie din cremele și uleiurile pentru plajă

Studiul privind calitatea cremelor și uleiurilor pentru plajă face parte din Campania naţională de informare şi educare “Să învăţăm să gândim în termeni chimici”.

Alegerea unui produs cosmetic din grupa creme și uleiuri pentru plajă nu mai este un lucru atât de ușor de făcut, datorită multitudinii de ingrediente de natură chimică folosite la fabricarea acestora, dar și aspectelor ce țin de etichetare, coroborate și cu unele lipsuri de natură legislativă. Aceste studii se adresează tuturor celor care sunt preocupați de propria sănătate. La fel ca în toate acțiunile sale, APC își asumă misiunea să aducă la cunoștința consumatorilor informațiile necesare utilizării, în cunoștință de cauză, a cremelor și uleiurilor pentru plajă.

Sărutul soarelui – despre radiații

Pielea este cel mai mare organ al corpului omenesc cu o suprafață de 1,5 metri pătrați în cazul unui adult. Acest organ îndeplinește următoarele roluri: producerea vitaminei D, reglarea temperaturii și protecția împotriva razelor ultraviolete. În piele se află glandele sudoripare cu rol de reglare a temperaturii corpului, glandele sebacee care mențin epidermul moale și îl protejează de agenții externi și receptorii nervoși. Stratul profund al pielii este responsabil pentru producerea de melanina, care absoarbe razele ultraviolete nocive și creează un pigment care îi oferă pielii aspectul de bronz după expunerea la soare. Energia Soarelui ajunge pe Pământ sub formă de radiații electromagnetice și sub formă de fluxuri de materie. Radiația solară este definită ca radiație electromagnetică, cu lungimi de undă din întreg spectrul undelor electromagnetice; poate pentru că studiul radiațiilor solare a fost orientat către anumite categorii de radiație se consideră că majoritatea acestora sunt în spectrul luminii ultraviolete (UV), al luminii vizibile și al radiațiilor infraroșii (căldura). Se mai consideră că o mare parte a radiațiilor solare nocive care vin către Pământ sunt blocate de straturi de protecție („filtre“) din atmosfera înaltă a Pământului: „stratul“ de ozon, de exemplu, blochează o mare parte din radiațiile ultraviolete, care ajunse integral pe Pământ ar nimici aproape toate formele de viață în mai puțin de o jumătate de oră. („Stratul de ozon“ este numit așa impropriu, pentru că tot ozonul din atmosfera Pământului, răspândit la altitudinea de 13-40 km, dacă ar fi un strat compact la nivelul solului abia ar alcătui o pătură de circa 3 mm grosime). Considerată ca radiație electromagnetică, radiația solară este caracterizată, printre altele, de lungime de undă și frecvență. Radiația vizibilă este situată între radiația ultravioletă (cu lungime de undă de 1- 400 nm, adică nanometri; un nanometru este o miliardime de metru sau a milioana parte dintr-un milimetru) și radiația infraroșie (cu lungime de undă de peste 700 nm).

Categ. radiație

Frecvența radiațiilor UV variază de la 300 Hz (380 nm) la 789 Hz (1 nm).

În literatura din sec. XIX, radiațiile UV și radiațiile X (cu lungime de undă mai mică decât UV) erau considerate „raze chimice“ și „raze oxidante“ pentru că fuseseră puse în evidență prin proprietățile lor chimice, nefiind vizibile pentru ochiul omului.

Problematică specială este dezvoltată în legătură cu radiațiile UV, care au cele mai multe efecte asupra corpului omenesc. Radiațiile UV nefiltrate în atmosferă pot provoca oamenilor arsuri grave de piele, cataracte și chiar cancer de piele. Se acceptă larg că radiațiile UV-C (o secvență a radiațiilor UV) sunt filtrate în atmosferă în „stratul de ozon“. Numai că, în ultimele decenii s-a discutat mult referitor la distrugerea ozonului din atmosferă ca urmare a folosirii pe scară largă a unor produse care distrug ozonul; cel mai mult au fost acuzate substanțele adăugate în instalațiile de răcire (agenți de răcire) și în ultra-răspânditele spray-uri (agenți de propulsare, „freoni“), adică așa numitele clorofluorocarburi – CFC, interzise prin Protocolul de la Montreal, 1989). Dacă acest strat se diminuează, ce se va întâmpla cu circa 75% din radiațiile UV care nu vor mai fi reținute și vor ajunge pe planetă?

Chiar dacă omenirea nu este și nu va fi afectată de radiațiile UV-C, prin stratul de ozon trec radiațiile UV-A și UV-B. O prezentare concentrată a efectelor acestor radiații și a mijloacelor de protejare de aceste radiații se prezintă în continuare.

Categoria de radiații

Când atmosfera este curată, în atmosferă sunt difuzate îndeosebi radiațiile cu lungimi de undă foarte mici, specifice luminii albastre, violete și UV, cerul având culoarea albastră; de la înălțime, cerul se vede albastru-indigo, iar la altitudini foarte mari se vede aproape negru. Deși nu sunt vizibile, radiațiile UV sunt foarte puternice în miezul zilei, pe cer senin; regimul radiant este mai puternic la altitudine.

Atracția oamenilor pentru Soare este determinată de efectele binefăcătoare ale căldurii razelor sale și pentru lumina care dă viață și vigoare. Instinctiv, oamenilor le place să privească răsăritul și apusul, relația omului cu Soarele fiind foarte plină de taine care sunt mult mai puțin percepute și înțelese acum decât în timpurile străvechi. Puțini mai înțeleg că lumina este nutrient esențial al vieții și că indivizii cunoscători ai fenomenelor intime reușesc să-și adapteze metabolismul la extrema condiție de viețuire doar cu apă și energie solară. (Experimente documentate riguros au arătat că în aceste condiții se produc modificări majore la nivelul retinei, creierului și glandei pituitare – hipofiza.)

Medicina a avut un rol esențial în promovarea unei concepții favorabile „valorificării soarelui“: tot mai mulți indivizi au aflat de rolul soarelui în creșterea nivelului de endorfine (care determină o stare bună), în producerea de către organism a vitaminei D (protejându-ne de osteoporoză și diabet), de prelungirea duratei de viață (mai ales în țările nordice au fost bine apreciate aceste observații).

Moda expunerii la soare a evoluat treptat, de la abandonarea pentru puțin timp a acoperitorii capului (piesă obligatorie în vestimentația din trecut), la împuținarea veșmintelor, apoi la expunerea tot mai avansată a corpului, pentru perioade tot mai lungi. Spiritul de competiție al multora a fost orientat către obiective specifice: fața cea mai bronzată, pielea cea mai tanată, cel mai tare bronz în mijlocul iernii. Dacă nu ai posibilitatea să mergi la soare în plină iarnă (la stațiuni montane de altitudine ori la vreo stațiune exotică din emisfera cu soare de vară), poți să mergi la „solar“, la „studio“, unde pentru tarife calculate la minutul de expunere poți să te bucuri de radiația UV a echipamentelor, care rezolvă problema.

Efectele expunerii la soare au dat satisfacția cuvenită celor care, cu știință și măsură, s-au bucurat de zilele însorite ale vacanțelor și concediilor din sezonul cald: au avut o sănătate mai bună, au răcit mai puțin, au avut copii cu dezvoltare normală, au cunoscut o bătrânețe mai blândă. Celor care au fost mai puțin atenți și precauți, soarele le-a produs amintiri durabile: piele arsă și nopți albe, revolte ale organismului, deseori începute cu mici semne pe piele care au ajuns și la temutul cancer, dar și alergii, îmbătrânire prematură a pielii. La această listă de neplăceri, toate vizând exteriorul corpului, afectat direct de soare, o listă lungă de alte neplăceri vizează fiziologia diferitelor sisteme: afecțiuni cardiace, dereglări ale sistemului digestiv și excretor, anemii, afecțiuni neuropsihice etc.

În acest context s-a dezvoltat conceptul de protecție solară, care reprezintă totalitatea metodelor, materialelor și substanțelor care protejează omul împotriva efectelor radiațiilor UV.

Un prim grup de elemente de protecție cuprinde măsurile menite să prevină contactul prelungit cu radiațiile UV. Întră în această serie, măsuri ca: evitarea expunerii la soare în mijlocul zilei, intervenții asupra spațiilor de trecere a radiațiilor (ecranări ale geamurilor de la ferestrele locuinței / biroului ori mijloacelor de transport), echiparea cu elemente vestimentare adecvate (îmbrăcăminte din fibre naturale, ușoară, subțire, în culori deschise și croieli largi; pălării sau alte acoperitori de cap suficient de largi), ochelari de soare, încălțăminte lejeră, din materiale naturale, igienice.

Un alt grup de măsuri vizează protecția internă, care se concretizează în potențarea abilităților corpului de a contracara efectele radiațiilor UV. Consumarea unor alimente care conțin antioxidanți capabili să acționeze împotriva stresului oxidativ și a efectelor radicalilor liberi din organism, imprimând pielii rezistență la radiațiile solare, s-a dovedit o bună măsură, aplicată de altfel, pe baza intuiției și a experienței, din vechime. Cercetări moderne au dovedit că unele specii de microalge, aflate în mare dificultate în perioadele de secetă, produc astaxantină, un carotenoid liposolubil, care pigmenteză și krill-ul, sau carnea de somon. Acest mod de protecție nu mai împiedică expunerea pielii la soare și producerea de vitamină D, absolut necesară unui corp sănătos, cum se întâmplă în cazul aplicării pe corp a substanțelor de protecție. Pigmenții din aceste alimente rămân la suprafața pielii și constituie o protecție continuă, nu doar câteva ore și pe anumite zone ale pielii, ca în cazul cremelor protectoare. Principial, alimentele protectoare antiradiații provin din legume și fructe viu colorate; intră în această categorie: ardeiul gras, dovleceii, tomatele coapte bine, pepenele verde, spanacul, cacao și ceaiul verde, portocalele și fructele de culoare albastră și violetă – afine, coacăze, mure, struguri negri. Dintre alimentele din regnul animal, peștele este cel mai indicat. Urmărind aceleași considerații, aflăm că sunt și legume și fructe care sporesc sensibilitatea la soare, fiind deci neindicate pentru consum în zilele cu expunere la soare, între care: păstârnacul, morcovii și țelina, lămâile verzi și smochinele; mai sunt neindicate zaharina și ibuprofenul.

Cele mai multe probleme de lămurit privesc protejarea cu ajutorul unor substanțe de protecție, adică toată gama de loțiuni, uleiuri, creme etc., proiectate și realizate în scopul protejării de radiațiile solare. Tipologia acestor produse este complexă. În general toate aceste substanțe se depun pe corp, prin masare ori pulverizare, formând, pe porțiunile depuse, filtre sau chiar „ecrane“ pentru radiațiile solare. Eficacitatea acestor substanțe este apreciată printr-un indicator numit factor de protecție solară – SPF (sun protection factor).

Protecția solară pe înțelesul tuturor

Ce este SPF? Factorul de protecție solară – SPF indică gradul de protecție împotriva arsurilor solare al fiecărui produs printr-un număr care arată de câte ori este mai mare timpul care trece de la aplicarea cremei până la înroșirea pielii, față de timpul de înroșire a pielii fără aplicarea cremei. Valorile acestui factor variază de la 6 la 50+. Explicația ar fi valabilă la produsele SPF 15, dar medicii de specialitate avertizează că nu trebuie să ne imaginăm că un produs cu SPF 50 ne protejează triplu față de altul cu SPF 15, deși ambele ecranează foarte bine radiațiile UV-B. Concret, produsele cu SPF 6 absorb 87,5% din radiații, cele cu SPF 12 absorb 91,7% din radiații, SPF 15 absoarbe 94%, … iar SPF 50 absoarbe 98% din radiații. În termeni standardizați, pentru o înțelegere facilă, toate cremele de protecție solară se supun următoarei clasificări:
– cu nivel scăzut de protecție: SPF 6
– cu nivel mediu de protecție: SPF 12
– cu nivel înalt de protecție: SPF 15-25
– cu nivel foarte ridicat: SPF 30-50
– cu nivel extrem de ridicat: SPF 50+.

Așa stând lucrurile, dermatologii atrag atenția că se recomandă întotdeauna produse cu SPF de la 15 în sus. Mulți alți specialiști spun mai clar: în primele zile de vacanță trebuie folosite creme cu SPF 50, mai ales dacă e vorba de persoane cu piele albă, păr blond sau roșu, ochi verzi sau albaștri; mai mult, aceste persoane nu trebuie să folosească creme cu SPF mai redus. Abia cei cu piele mai rezistentă, pot folosi creme cu SPF 30, poate chiar SPF 20. Numai cei bruneți, cu piele creolă și ochi negri sau căprui pot folosi fără teamă produse cu SPF 15.

Pe lângă aceste precizări clare și hotărâte, mai trebuie ținut seama de alte aspecte: expunerea cotidiană la radiații, chiar pe drumul spre serviciu și înapoi impune folosirea zilnică a acestor produse; nivelul de protecție este asigurat dacă nu se face economie la cantitatea de cremă aplicată (orientativ, doza curentă este de 2 mg/cm2de piele, ceea ce înseamnă cam  0,5 grame de loțiune pentru față și gât și min. 30 de grame pentru întregul corp); pentru cei care merg la plajă crema trebuie aplicată prima dată cu 20 de minute înainte de expunerea la soare și aplicarea se repetă la fiecare 3-4 ore și neapărat după fiecare ieșire din apă; crema cu SPF mic trebuie aplicată mai des decât o cremă cu SPF superior; persoanele alergice la produsele cosmetice nu trebuie să folosească creme cu parfum sau cu acid para-aminobenzoic. Există și opinii ale experților, care arată, de exemplu, că trebuie să aplici de șapte ori cantitatea de cosmetic pentru a te bucura de adevărata valoare a factorului de protecție.

Consumatorul mai slab de fire are, după atâtea sfaturi, destule motive să ia în considerare și eventuala renunțare la plăcerea băilor de soare. Sau să se expună la soare fără protejare. În această situație, găsește informații care arată cum crește continuu numărul celor care fac cancer de piele și cum pentru o singură zi de plajă fără protejare se poate compromite sistemul imunitar al pielii. Iar cei care folosesc produse autobronzante, trebuie să știe că se amăgesc: produsele acelea nu protejează, ci doar colorează pielea printr-o reacție chimică. Cum la început radiațiile UV-B erau considerate cele mai periculoase, toate cremele de protecție antisolară au fost proiectate să filtreze această categorie de radiații. Cercetări mai recente au demonstrat că UV-A pot avea un rol mare în  dezvoltarea melanomului malign, cel mai crunt cancer al pielii. În aceste condiții, reglementările UE au preluat opinii ale specialiștilor care au indicat realizarea de creme cu spectru de protecție echilibrat pentru cele două categorii de radiații și, complementar, sfătuirea consumatorilor să apeleze și la alte forme de protecția antiradiații.

Mai aproape de perioada actuală au fost redescoperite produse tradiționale (de exemplu, au fost reconsiderate filtrele fizice, s-au afirmat filtrele minerale – tot un fel de filtre fizice cu posibilități sporite de protecție), care, în formule moderne, au fost promovate susținut și s-au impus pe piața specifică. Uleiul de argan (produs din fructele unui  arbust din nordul Africii) este unul din produsele vedetă, cu un preț pe măsură, pe această piață, alături de unele produse elitiste (creme din produse bio – imortele bio) sau cvasi-sectare (creme din produse vegane).

La aceste formule de protecție solară se adaugă numeroase altele, provenind din culturile locale care constituie alternative îndelung verificate de experiența umană. Dintre remediile naturale de protecție și tratare a arsurilor folosite în spațiul românesc în ultimele decenii, menționăm: albușul de ou, glicerina, iaurtul, oțetul diluat, sucurile de aloe vera și de castravete, uleiurile (de avocado, cocos, dovleac, lavandă, măsline, susan).

Voga protecției solare a trebuit să fie considerată și de producătorii de creme cosmetice pentru frumusețe. Printre pasionatele (dar și pasionații) de frumusețe sunt bine cunoscute cremele hidratante combinate cu fond de ten care alcătuiesc seria BB (”blemish balm”sau ”beauty balm” – balsam de înfrumusețare,), CC (”color control”/ ”color correcting” – controlul/corectarea culorii) și DD (”daily defense” – protecție zilnică); toate aceste produse au și funcție de protecție solară, ultimul având cel mai bun factor de protecție dintre ele.

Pasiunea pentru formule de creme preparate în casă (hand made) nu putea să lipsească dintre elementele de interes ale utilizatoarelor de creme de protecție solară. Începând de la alternative naturale (uleiuri de cacao, cătină, cocos, semințe de măceș, susan; extract de morcov etc.), folosite ca atare ori cu minime intervenții pentru protejarea de soare, până la rețete elaborate, în funcție de caracteristicile pielii, culoarea părului și a ochilor, adică cu grad înalt de personalizare, toate fac obiectul unui interes viu și schimb intens de opinii pe Internet. Principial, o astfel de cremă elaborată presupune prepararea unui melanj de tip „ecran“ din oxid de zinc și/sau dioxid de titan, apoi amestecarea cu cantitățile precizate de unt din diverse specii și extracte. Untul se topește, se adaugă uleiul și extractele lichide și se amestecă, la final, melanjul de oxizi. Rețetele se pot face cu factorul de protecție dorit, prin alegerea concentrației corespunzătoare de melanj (de exemplu, pentru SPF 10 se folosește o concentrație de 5%, pentru SPF 30 – concentrație 15%, pentru SPF 50 – concentrație 25%). O astfel de cremă constituie un filtru fizic care ecranează deopotrivă radiațiile UV-A și UV-B, pulberea din rețetă asigurând reflexia acestor radiații; oxizii folosiți nu sunt absorbiți în piele și nu dăunează pielii.

Pe măsură ce problematica produselor cosmetice a sporit în complexitate s-a simțit nevoia reglementărilor; astfel a apărut Directiva comunitară nr. 2006-647-CE din 22.09.2006, referitoare la eficacitatea produselor de protecție solară și a afirmațiilor fabricanților privind eficacitatea lor. Documentul respectiv insistă ca producătorii să realizeze produse care protejează în aceeași măsură atât față de radiațiile UV-A, cât și față de radiațiile UV-B și reamintește consumatorilor să înțeleagă că, din numeroase motive, produsele de protecție solară nu trebuie să reprezinte decât unul din mijloacele necesare pentru a se proteja de radiațiile UV ale soarelui. De asemenea, se cere ca producătorii să folosească, atunci când se referă la eficacitatea produselor lor, alături de cunoscuta abreviere SPF și termeni standardizați: protecție „scăzută”, „medie”, „ridicată” și „foarte ridicată”.

Chimie și etichete

Analiza nivelului de toxicitate a ingredientelor a fost realizată de către o echipă de experți coordonată de dl. conf. univ. dr. Costel Stanciu. Atât medicii pediatri, cât și unii producători, prin mențiunile afișate pe ambalaj, nu recomandă ca acest tip de produs să aibă în compoziție următoarele substanțe: alcool etilic, parabeni (conservanti), ftalați, fenoxietanol, propilen glicol, glicerină, polietilen glicol, coloranți sintetici, alergeni, parfum, sulfați, alcali, Sulfat de Sodiu Lauret (SLES), Sulfat de Sodiu Lauril (SLS), Polipropilen Glicol (PPG), ulei de parafină, materii prime derivate din uleiuri minerale, silicon, dioxan. Analizând informatiile de pe ambalajele a 46 de produse din portofoliul urmatoarelor branduri: A-Derma, Apivita, Bioderma, Clarins, Clinique, Collistar, Elmiplant, Fabulous, Garnier, Gerocossen, Gerovital, Jason, La Roche Posay, Alverde, Avene, L’erbolario, Sun Dance, Nivea, Plant Activ, Sensive, Skin Gard, Vichy, Lancaster si Biotherm, au reieșit următoarele:
• 57% dintre produsele analizate au în compoziție parfum;
• 39% dintre produsele analizate au în compoziție nanoparticule de dioxid de titan;
• 36% dintre produsele analizate au în compoziție fenoxietanol;
• 24% dintre produsele analizate au în compoziție polietilen glicol;
• 21% dintre produsele analizate au în compoziție propilen glicol;
• 20% dintre produsele analizate au în compoziție disodium EDTA;
• 20% dintre produsele analizate au în compoziție parafina;
• 15% dintre produsele analizate au în compoziție nanoparticule de tetramethylbutylphenol
• 16% dintre produsele analizate au în compoziție coloranti sintetici;
• 14% dintre produsele analizate au în compoziție alcool etilic;
• 8% dintre produsele analizate au în compoziție nanoparticule de silica;
• 7% dintre produsele analizate au în compoziție palmitat de retinol;
• 7% dintre produsele analizate au în compoziție benzophenone-3;
• 5% dintre produsele analizate au în compoziție ethylhexyglicerin;
• 5% dintre produsele analizate au în compoziție parabeni/conservanti;
• 1% dintre produsele analizate au în compoziție lilial;
• 1% dintre produsele analizate au în compoziție BHT.

Parfumurile sintetice (fragrance) (există în 57% dintre produsele analizate) pot avea peste 200 de ingrediente în compoziția lor și conțin cantități mari de toxine și chimicale neafișate. De multe ori, parfumurile sintetice conțin ftalați care au rolul de a face persistent mirosul și care pătrund foarte rapid în piele crescând semnificativ riscul de diabet de tip 2. De asemenea, parfumul sintetic provoacă iritații ale pielii, dermatite, migrene, amețeli, tuse violentă, hiperpigmentare.

Titanium Dioxide (Dioxidul de titan) (există în 39% dintre produsele analizate) este un alt ingredient comun în unele creme solare. Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului a clasificat Dioxidul de titan sau E171 ca posibil cancerigen pentru oameni. Efectele adverse ale absorbţiei de dioxid de titan pot fi: probleme hepato-biliare, alergii, boli ale sistemului digestiv, dereglări hormonale, tulburări nervoase, boli intestinale, creșterea colesterolului etc.

Phenoxyetanolul (există în 36% dintre produsele analizate) este un conservant folosit ca alternativă la parabeni și poate cauza alergii, toxicitate la nivelul organelor, iritații la nivelul pielii (dermatite) și ochilor. Potrivit Food and Drug Administration (FDA) din Statele Unite, phenoxyethanol-ul poate afecta sistemul nervos central și poate da stări de vomă.

PEG (Polyethylene Glycol) (există în 24% dintre produsele analizate) este un compus provenit din industria petro-chimică, utilizat la scară largă în industria cosmetică. Polyethylene Glycol-ul are rolul de a ajuta alte ingrediente să pătrundă mai ușor în piele, de a stimula absorbția. Această funcție a PEG este în special periculoasă atunci când produsul cosmetic conține și alte ingrediente dăunătoare, care pătrund astfel în piele mai ușor. Cu cât este mai mic numărul de după literele PEG, cu atât mai mult stimulează absorbția în piele. Este sintetic și poate cauza reacții alergice toxice, acnee, dermatită de contact și este potențial cancerigen.

Propylen glycol (există în 21% dintre produsele analizate) este un emulsificator și are rolul de a absorbi apa și de a păstra umiditatea în cosmetice. Acesta poate cauza iritații la nivelul pielii și ochilor, iar produsele cosmetice ce conțin Propylen Glycol le sunt total contraindicate persoanelor cu alergii, eczeme, psoriazis sau alte boli ale pielii.

Disodium EDTA (EDTA – acid etilendiaminotetracetic sintetizat din formaldehidă și cianură de sodiu) (există în 20% dintre produsele analizate) este un controlor de vâscozitate folosit pentru a preveni deteriorarea cosmeticelor și produselor de îngrijire. Acest ingredient alterează structura pielii permițând substanțelor chimice să pătrundă în straturile profunde ale pielii cauzând dermatita de contact și probleme hormonale.

Paraffinum liquidum este un produs sintetic al petrolului procesat chimic care se regăsește în 20% dintre produsele analizate. Acest ingredient poate provoca probleme respiratorii, alergii și iritații ale pielii, afecțiuni neurologice, boli renale, pulmonare, cancer.

Coloranții sintetici (există în 16% dintre produsele analizate) sunt folosiți cu scopul de a înfrumuseța aspectul compoziției. Aceștia conțin săruri ale metalelor grele care depozitează toxine în piele provocând acnee, hiperactivitate la copii, dureri severe de cap, mâncărimi la nivelul ochilor, iritații ale pielii și pot fi cancerigeni.

Benzophenone -3 (există în 7% dintre produsele analizate) – protejează cosmeticele și produsele de îngrijire personală de la deteriorare, absorbind, reflectând și împrăștiind razele UV. Food and Drug Administration (FDA) permite folosirea acestui ingredient ca protecție solară (nu necesită prescripție medicală) în concentrații de până la 6%. În Suedia folosirea acestui ingredient în cosmetice este interzisă. Benzophenone – 3/ Oxibenzona este un compus organic derivat al benzofenonei (benzofenona-3) și este frecvent întâlnită în cremele destinate protecției solare, fiind un absorbant pentru razele UVB și UVA. Face deci parte din categoria filtrelor solare. Totuși, odată intrată în piele, oxibenzona acționează ca fotosensibilizator, astfel că expunerea la lumina soarelui poate deveni periculoasă. Reacții fotoalergice, disfunctionalități endocrine, modificări la nivel celular și chiar cancer sunt riscuri asociate oxibenzonei, potrivit unui număr mare de studii luate în considerare de specialiștii de la SKIN DEEP la realizarea fișei de evaluare a ingredientului.

Palmitatul de retinol (există în 7% dintre produsele analizate) este un derivat de vitamina A, care este și el asimilat prin piele și pare să fie responsabil pentru formarea de tumori ale pielii și leziuni canceroase interne. Oficial, palmitatul de retininol este considerat un ingredient inactiv, dar o serie de studii au arătat că acest aditiv se modifică sub influența soarelui și produce mari cantități de radicali liberi care pot duce la deteriorarea ADN-ului.

Parabenii (există în 5% dintre produsele analizate) sunt conservanți ce apar în cremele de plajă sub formă de „methyl-”, „ethyl-” și „propyl-paraben” și se regăsesc în produsele analizate. Provoacă alergii și probleme respiratorii. Dereglează sistemul hormonal, producând un exces de estrogen, ceea ce poate duce la cancer de sân. În plus, studiile arată că methylparabenul aplicat pe piele reacționează cu razele UVB, ceea ce duce la îmbătrânirea prematură a pielii și la distrugerea ADN-ului. Din păcate, funcția parabenilor, adică cea de conservare a produselor cosmetice a fost preluată de altă categorie de substanțe chimice, cunoscută sub denumirea de chelatori și anume Tetrasodium EDTA sau Disodium EDTA. Rolul acestor substanțe este de a păstra culoarea și parfumul cremelor pentru plajă, adică de a împedica râncezirea produselor. Deci, urmăriți pe eticheta cremelor și uleiurilor pentru plajă și aceste două substanțe!

Butylphenyl methylpropional (lilial) (există în 1% dintre produsele analizate) – ingredient parfum, rol de mascare/acoperire a mirosului. Conform Directivei UE 1223/2009, acest ingredient este inclus pe lista cu substanțe alergene (Anexa 3 – Substanțe pe care produsele cosmetice nu trebuie să le conțină decât cu anumite restricții). Butylphenyl Methylpropional trebuie indicat pe etichetă atunci când este folosit în concentrații mai mari de 0.001% în produsele pentru îngrijirea pielii de tip leave-on, și 0.01% în produsele pentru îngrijirea pielii care se clătesc, de tip rinse-off.

Ethylhexyglicerin (există în 5% dintre produsele analizate) poate cauza reacții alergice și iritații. Multe produse cosmetice ce se pretind a fi „fără conservanți” conțin acest conservant.

BHT (Hidroxitoluen butilat) (există în 1% dintre produsele analizate) este un antioxidant care are rolul de prevenire sau încetinire a deteriorării cosmeticelor sau produselor de îngrijire personală, deteriorare datorată reacțiilor chimice cu oxigenul. BHT poate provoca leziuni la nivelul ficatului și apariția de tumori, este alergen pentru piele și ochi și de asemenea este potențial cancerigen. Deja interzise în Uniunea Europeană, BHA și BHT sunt folosite ca stabilizatori și conservanți în produsele cosmetice. BHA este considerat un agent cancerigen. BHT este un ingredient pe bază de toluen, care este un iritant moderat și poate favoriza apariția tumorilor.

„Consumatorii informați și căutătorii avizi ai noului, au parte nu doar de satisfacția folosirii unor produse cu totul noi, bazate pe nanoelemente și nanotehnologii, ci și de vestea tristă că astfel de particule sunt atât de mici încât sunt absorbite lejer în piele, unde pun în evidență comportamente neștiute și cu totul noi, dar nu întotdeauna favorabile pentru consumator (aceasta este una din trăsăturile acestor materiale minune: să prezinte și proprietăți total noi față de materia organizată macro). Printre organele  pe care le pot afecta produsele de protecție solară realizate cu nanoparticule se menționează: creierul, inima, ficatul, pancreasul, plămânii, rinichii, stomacul și splina. La început, s-au produs loțiuni și creme  de „tip ecran“ (filtre fizice) obturând trecerea radiațiilor pe întreaga zonă de aplicare a materialului de protecție; în general aceste produse s-au realizat pe bază de oxid de zinc și dioxid de titan, ambele considerate ca nefiind nocive pentru piele. Ca urmare a unor critici legate de modul acestora de protejare, care presupunea și limitarea accesului radiației solare la piele pentru sintetizarea vitaminei D, au apărut alte produse care acționau ca filtre selective (filtre chimice). Acestea au la bază substanțe organice complexe (acid sulfonic, benzofenonă, octisalat, oxibenzon, avobenzon, homosalat, octinoxat, octocrilena etc.), care au efecte dăunătoare multiple (în principal asupra sistemului endocrin, cu implicații asupra creșterii, a funcționării tiroidei, a funcției de reproducere ș.a.). Alte astfel de substanțe, cum ar fi palmitatul retinil, sporesc riscul de cancer de piele (produsul, fiind o formă a vitaminei A, poate grăbi dezvoltarea tumorilor).”Prof. Univ. Dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București.

“Protectia pentru razele UV  prin cosmetice cu filtre solare este esențială pentru prevenirea arsurilor și îmbătrânirii premature a pielii. Substanțele ce realizează această filtrare a razelor ultraviolete pot asigura o absorbție și transformare a energiei transmise pielii sau o respingere a radiației, existând filtre chimice sau fizice. Dintre filtre fizice, oxidul de zinc sau de titan – de culoare alba – sunt cele mai eficiente (dar nu foarte atrăgătoare ca aspect) pentru că, fiind soluții de culoare albă, reflectă în mare parte UV. Denumirea SPF – sun protection factor sau Factor de protecție solară – desemnează gradul de prelungire a protecției pentru eritem solar (înroșirea produsă de soare) față de protecția naturală a pielii. În funcție de factor, protecția poate porni de la 2 până la 50. Se consideră acum că nu se mai poate comunica publicului un factor de protecție mai mare de 50, decât poate doar prin formula 50+. Factorul de protecție 30, de pildă, înscris pe ambalajul produsului ne arată că putem să rămânem în soare de 30 de ori mai mult timp fără să ne ardem față de cât am putea sta fără această protecție. Există scala de tipuri de pieli a doctorului Fitzpatrick ce împarte pielea umană în funcție de comportarea față de soare, de la tipul 1-nordic, întotdeauna se arde, niciodată nu se bronzează la tipul 6-african, nu se arde niciodată. În România predomină tipurile 2 și 3, expunerea la soare până să apară semnele de eritem fiind între 10 și 15 minute. Astfel, revenind, putem sta la soare 10 minute înmulțit cu 30=300 minute, adică 5 ore. Protecția anunțată pe ambalajul produsului este însă calculată în condiții standard, de aceea dacă nu aplicăm o cantitate suficient de mare și dacă nu reaplicăm după baia în mare sau piscină, după ce ne-am șters cu prosopul sau dacă transpirăm, această protecție este considerabil mai redusă. Protecția solară a filtrelor de tip SPF 50 este de aproximativ 98%, cea pentru SPF 15 este de aproximativ 93%. Pielea copiilor și bebelușilor este mult mai sensibilă decât cea a adulților și de aceea, trebuie îngrijită cu produse conținând substanțe blânde și neiritante. Totuși, au fost identificate multe substanțe care pot fi responsabile pentru declanșarea anumitor afecțiuni. Sub denumirea de parfum pot fi ascunse foarte multe substanțe chimice, fără a fi descrise în mod explicit. Sunt responsabile și pentru afecțiuni dermatologice, neurologice sau ale ochilor. Propilen glicolul este o substanță care este folosită la degivrarea avioanelor și totuși este adăugată în cremele pentru protecție solară, având rolul de a crește absorbția. Parabenii sunt neurotoxine. Determină iritații ale pielii sau probleme hormonale. Dacă vedeți ingrediente care conțin literele eth (Poliethilene, sodium laureth sulfat, PEG etc), ăsta este un semn că în produsul respectiv există 1,4-dioxane, și trebuie să evitați produsele respective.” Dr. Andreea Iftimie FAZZADA – Clinica Laser Reîntinerire.

„Din păcate, alegerea unei creme de protecție solară pentru copii, de către cei mai mulți părinți, se face având în vedere doar prețul și reclama făcută produsului respectiv pe posturile de televiziune. Cei care procedează în acest mod nu fac altceva decât să-și expună în mod constant copiii unor combinații de substanțe chimice care pe termen mediu vor genera afecțiuni medicale pentru a căror tratare/ameliorare se vor cheltui sume mari de bani. De aceea, pentru a nu pune în pericol viața copiilor voștri, vă recomand să NU cumpărați acele creme care conțin parabeni/conservanți, alcool etilic, ftalați, formaldehyde, silicon, nanoparticule de silică, nanoparticule de dioxid de titan, nanoparticule de tetramethylbutylphenol, coloranți sintetici, sodium lauryl sulfate (SLS), polietilen glicol (PEG-uri), fenoxietanol, uleiuri minerale, benzophenone-3, nickel, alergeni cunoscuți, parafine, parfum sintetic. Având în vedere compoziția chimică a unor astfel de produse, ne exprimăm temerea în legătură cu potențialul cancerigen, mutagen sau toxic al unor ingrediente, care creează o lipsă de siguranță pentru consumatori.  Dacă luăm în calcul denumirea „parfum” acesta poate avea peste 200 de ingrediente în compoziția lui. Cele mai multe produse indică doar cuvântul parfum în lista ingredientelor. Câteva dintre problemele pe care le cauzează aceste parfumuri sunt: migrenele, amețeală, iritații ale pielii, hiperpigmentare, tuse violentă, vomă. Acesta este motivul pentru care sfătuim consumatorii să evite produsele destinate copiilor care conțin parfumuri și facem un apel către instituțiile statului să verifice modul în care producătorii respectă legislația în vigoare. Faptul că suntem atenționați de către unii producători asupra acestui lucru, dovedește că unele ingrediente din compoziția chimică a acestor produse pot provoca anumite afecțiuni medicale copiilor voștri. Având în vedere că în acest tip de produs predomină ingredientele de natură chimică, consumatorii trebuie să se informeze în prealabil la medicul pediatru/dermatolog. Totodată, vă recomand să nu cumpărați acele creme de protecție solară care nu au informații suficiente/clare referitoare la data de expirare și al căror tub nu prezintă un sigiliu, care, de fapt, oferă siguranță în privința necontaminării conținutului produsului respectiv. Termenul de valabilitate al produsului trebuie întotdeauna să fie un criteriu important în alegerea produsului. Nu vă lăsați păcăliți de anumite mențiuni, cum ar fi: cea mai bună cremă pentru copii, dezvoltată împreună cu medicii pediatri, recomandări ale asociațiilor profesionale etc, care apar pe ambalajul unor creme și uleiuri de protecție solară, acestea sunt folosite numai în scop de marketing pentru a vă convinge să cumpărați acele produse.” Conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte Asociația Pro Consumatori.

“E foarte răspândită ideea că pielea bronzată este un simbol de frumusețe și de sănătate. În realitate, procesul respectiv reprezintă sistemul de apărare a pielii, pentru a evita afecțiuni mai grave. Dintre categoriile cele mai vulnerabile, se detașează categoric copiii, din mai multe motive. Pielea copilului e mai fină și mai sensibilă decât cea a adultului, astfel că probabilitatea apariției de arsuri grave există la el și în cazul expunerii scurte la soare în intervalele orare cele mai calde (7 minute și chiar mai puțin). Insolațiile repetate din copilărie creează condiții favorabile sporite pentru apariția melanoamelor, mai târziu. La copii, există mult mai mult timp pentru dezvoltarea unor boli caracterizate prin lungi perioade de latență, mai mulți ani de pierdut și mai multă suferință de îndurat, dacă sănătatea li se degradează; însăși speranța de viață mărită sporește gradul de risc la persoanele cu cancer de piele și cu cataractă. Expunerea la soare în copilărie este cea mai ridicată: de-a lungul vieții unei persoane, acest lucru se petrece în proporție de 80%, numai până la 18 ani. Copiilor le place mult să se joace în aer liber, însă în general nu sunt la curent cu efectele nocive ale ultravioletelor. Studiile de specialitate arată că patru cazuri din cinci, de cancer al pielii, pot fi evitate, cu condiția adoptării unui comportament corespunzător. Încurajarea copiilor să-și ia măsuri de precauție simple va duce la evitarea insolațiilor și a problemelor pe termen lung, totodată permițându-le celor mici să profite de timpul petrecut în aer liber. Nu e deloc banală ideea că părinții trebuie să le ofere toate exemplele adecvate și să se asigure ca metodele de protecție pentru copii funcționează eficient. Niciodată nu trebuie expuși la soare sugari sub 12 luni. Umbra, hainele si șepcuța constituie împreună cea mai buna protecție a copiilor. Ecranul solar protector devine necesar astfel pentru părțile corpului care rămân expuse, cum sunt mâinile si fata. Nu numai pe plajă sau la piscină e nevoie de protecție, ci în timpul oricărei activități în aer liber. Nu de puține ori, unele persoane fac insolație deoarece nu-și dau seama că trebuie să se protejeze. Copiii pot fi expuși la o influență solară intensă chiar când se află pe balcon, în timpul ieșirilor din week-end sau al unei vizite la zoo, în timpul recreațiilor (la școală sau la grădiniță), în timpul unor activități sportive în aer liber ș.a.m.d. O atenție specială trebuie acordată acestor aspecte la munte, întrucât aici intensitatea radiațiilor UV crește cu 8% la fiecare 1000 de metri altitudine. Radiațiile UV sunt mai intense pe cer senin, însă pot păstra o forța semnificativă și pe vreme noroasă. În plus, să nu uităm că multe suprafețe naturale – zăpada, dar și nisipul sau apa – reflectă razele soarelui, sporind nivelul de expunere la UV.” Loredana LUTHELO KASCHOVITS, antreprenor cosmetice naturale.