Din inițiativa Asociației Salvați Dunărea și Delta și Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis, Ministerul Mediului și al Pădurilor va realiza un Consiliu Consultativ pentru Managementul Deșeurilor, care va reuni toți factorii interesați din domeniul deșeurilor. Inițiativa face parte din proiectul Rețeaua Națională a Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară, susținut de Coca-Cola HBC România.
Consiliul reprezintă o platfomă de discuții între autoritățile centrale, regionale și locale, reprezentanți ai firmelor de salubritate, operatorii economici care preiau responsabilitatea reciclării deșeurilor de ambalaje, echipamente electrice și electronice, baterii și acumulatori, ONG-uri, care își propune facilitarea managementului sustenabil al deșeurilor și îndeplinirea obiectivelor asumate de către statul român la nivel european.
Inițiativa are loc în contextual în care România și-a asumat multe, dar a realizat destul de puține până la ora actuală în domeniul managementului deșeurilor. Din deșeurile municipale, 99% ajung la groapa de gunoi. Doar 80% din locuitorii din zonele urbane au servicii de salubritate la dispoziție; în mediul rural, numai 22%.
În schimb, până în 2015, trebuie să existe sisteme de colectare selectivă în toată țara. La un singur capitol ne apropiem de ținta stabilită: avem șanse să atingem rata de reciclare a 50% din deșeurile de ambalaje până în 2020; în 2009 s-au reciclat 40,5%. Pe 7 august, Comisia Europeană a dat publicității un clasament privind gestionarea deșeurilor în statele membre UE. Acesta face parte dintr-un proiect mai larg pentru îmbunătățirea capacității instituționale în 10 state membre cu mari deficiențe (printre care se numără și România). Țările au primit punctaje (steguleț verde = 2 puncte, portocaliu = 1 punct sau steguleţ roșu = 0 puncte, în funcție de performanță) la 18 categorii, cum ar fi procentul de deșeuri reciclat și încălcări ale legislației. România a primit 11 stegulețe roșii și 3 portocalii.
România are nevoie de infrastructură pentru gestionarea integrată și durabilă a deșeurilor. În asigurarea acesteia, un rol esențial îl joacă autoritățile locale (primării și consilii județene) și Asociațiile de Dezvoltare Intecomunitară (ADI). În primul rând, ADI-urile sunt obligatorii pentru aplicarea la fonduri europene. Mai mult decât atât însă, ele sunt structuri asociative care ar trebui să faciliteze cooperarea autorităților dintr-un județ pentru rezolvarea problemelor de interes comun. Utilizarea lor ca mai mult decât un vehicul pentru obținerea finanțării rămâne însă o provocare. În plus, încă nu există ADI-uri (și implicit posibilitatea de a accesa fonduri) în două județe (Ialomița și Satu Mare). Mai mult, deși în anii 2007–2013 pentru sisteme de management integrat al deșeurilor s-a pus la dispoziție aproape un miliard de euro prin Programul Operațional Sectorial Mediu Axa 2.1, până la sfârșitul lunii iunie doar 20 de județe semnaseră un contract de finanțare. Rămân peste 300 milioane de euro nealocate și riscul ca, pe următoarea perioadă de finanțare, să se rezerve mai puțini bani pentru această axă.
Despre proiect:
Reţeaua Naţională a Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară este un proiect derulat începând cu anul 2011 de Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta, în parteneriat cu Ministerul Mediului şi Pădurilor şi cu Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, susţinut financiar de Coca-Cola Hellenic.
Obiectivele proiectului vizează creşterea capacităţii instituţionale a Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară şi eficientizarea mecanismelor de gestionare a deşeurilor la nivel regional şi local, în scopul aplicării şi implementării prevederilor noii directive-cadru privind deşeurile, Directiva 2008/98/CE, transpusă în legislaţia naţională prin Legea 211/2011 privind regimul deşeurilor.
