În aproape fiecare oraş mare din Franţa, ceea ce cândva era cunoscut sub numele de „clasa periculoasă” locuieşte acum în suburbii care nu prezintă nici un fel de interes pentru media până când acolo nu se întâmplă ceva de – hai să zicem – natură penală. O excepţie de la această regulă o constituie oraşul Perpignan. Aici, cei săraci locuiesc chiar în centrul localităţii, locul unde pot fi întâlniţi imigranţii din fiecare punct al emisferei sudice şi gitanii nomazi, care călătoresc prin lume conform obiceiurilor şi tradiţiilor lor.
Exact aici, chiar în centrul zonei Saint Jacques, s-au întâlnit prima dată membrii grupului Kaloomé, punând în 2001 bazele unui proiect impresionant de muzică şi dans.
Sufletul gitanilor catalani rămâne în genul care este cunoscut sub numele de „rumba gitana”. Plin de viaţă, caracteristic numai lor şi captivant, rumba gitana este pentru ei ceva care se trăieşte clipă de clipă, exact la fel ca şi respiraţia – nu doar cu diferite ocazii, cum ar fi sărbătorile sau nunţile care aduc la un loc întreaga comunitate ţigănească. Mai mult decât orice, pentru ei muzica este o afacere de familie.
Antoine „Tato” Gracia şi-a petrecut copilăria în lumea soliştilor vocali – aceştia erau familia lui – şi, de mic copil, şi-a descoperit o pasiune arzătoare pentru chitară. Cu vocea sa puternică şi caldă a reuşit să îi impresioneze pe cei din ansamblul Tekameli, care l-au cooptat în 1994, şi cu care a înregistrat CD-ul „Ida y vuelta”. Împreună cu strălucitoarea solistă şi dansatoare Sabrina Romero, el a luat parte la toate turneele naţionale şi internaţionale ale ansamblului.
Schimbarea a intervenit în momentul în care Tato şi-a dat seama că poate şi vrea să facă mult mai mult. Atunci şi-a format propriul grup, Kaloomé – denumit astfel prin asocierea cuvintelor kalo (ţigan) şi ome (adâncimi de suflet). Cu Kaloomé, rumba gitana a primit o nouă dimensiune – rumba catalan.
După primul album (Sin Fronteras, 2004), grupul şi-a descoperit o logică implacabilă. În spatele lui Tato şi al Sabrinei Romero (voce, cajon, dans) pot fi văzuţi Guillaume Bouthié (double bass), Madjid Benyagoub (voce, derbouka), Chris Mailhe (chitară, voce, percuţie) şi Caroline Bourgenot (violină). Cu toţii, cei care astăzi sunt cunoscuţi în întreaga lume sub numele de Kaloomé, reuşesc să aprindă flăcările rumbei catalan – o muzică poate mai moale şi mai puţin dramatică decat flamenco-ul andaluzian, dar care a dat naştere unor staruri de neuitat precum Péret, Gypsy Kings sau legendara formaţie Pata Negra.
Împreună cu legendele gypsy brass, Fanfare Ciocârlia, Kaloomé au creat spectacolul „The Gypsy Queens and Kings”, cântând alături de Esma Redzepova, Lilijana Buttler, Jony Iliev şi mulţi alţii pe cele mai importante scene ale lumii.
În luna martie, pe piaţă a apărut cel de-al doilea album Kaloome, „De otro color”, un CD care a fost îmbrăţişat imediat de critica muzicală de specialitate. Cu un sunet mediteranean vibrant, albumul este considerat una dintre cele mai bune realizări de gen din istorie. Acesta va fi materialul pe care Kaloome îl va prezenta şi pe scena Festivalului Plai din Timişoara, sâmbătă, 12 septembrie 2009.
{mosloadposition user10}
