Sîmbătă, 6 octombrie 2018, la ora 17.00, la Cinema Muzeul Țăranului-Studioul Horia Bernea din București (intrarea se face prin Str. Monetăriei, nr. 3), Jonathan Franzen, una dintre figurile marcante ale literaturii americane contemporane, va intra în dialog cu jurnalistul Cătălin Ștefănescu, pornind de la cărțile sale apărute în limba română la Editura Polirom, în mai multe ediții. Dialogul va avea loc în limba engleză și va fi urmat de o sesiune de Q&A cu cititorii, dar și de o ședință de autografe.
Evenimentul are loc sub egida Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT), ediția a VI-a, 3-7 octombrie 2018.
Intrarea liberă.
Considerat unul dintre cei mai mari și mai reprezentativi scriitori americani contemporani, Jonathan Franzen a generat un adevărat fenomen cultural odată cu publicarea romanului Corecții, carte care a atins o cifră impresionantă de vînzări, a cîștigat prestigiosul „National Book Award” și s-a aflat pe lista scurtă în cursa pentru Pulitzer Prize, ediția 2002.
Editura Polirom a publicat în colecția sa de traduceri din literatura universală, „Biblioteca Polirom” (coordonator Bogdan-Alexandru Stănescu): patru ediții ale romanului Corecții (2004, 2007, 2011, 2013, traducere de Cornelia Bucur), romanul de debut al îndrăgitului scriitor american – Al 27-lea oraș (2007, traducere de Ion Crețu), Libertate (2011, 2016, traducere de Daniela Rogobete) – roman publicat la aproape 10 ani de la apariția Corecții și primit cu un entuziasm fără precendent, Puritate (2016, traducere de Iulia Gorzo), „o instalaţie de secol XXI, extrem de captivantă şi de provocatoare, inspirată de capodopera lui Charles Dickens, Marile speranţe…” (Booklist)
Membru al Academiei Americane de Arte şi Litere, Jonathan Franzen (n. 1959) a crescut în Webster Groves, Missouri, o suburbie a oraşului St. Louis. A studiat limba şi literatura germană la Swarthmore College şi apoi la Freie Universität din Berlin, ca bursier Fulbright. A lucrat în laboratorul de seismologie din cadrul Departamentului de Fizica Pămîntului şi Ştiinţe Planetare de la Harvard.
Este autorul a cinci romane – Al 27-lea oraş (1988; Polirom, 2007), Strong Motion (1992), Corecţii (2001; Polirom, 2004, 2011, 2013), distins cu prestigiosul National Book Award şi cu James Tait Black Memorial Prize, Libertate (2010; Polirom, 2011) şi Puritate (2015). A mai publicat două volume de eseuri, How to Be Alone (2002) şi Farther Away (2012), şi unul de memorii, The Discomfort Zone (2006). Este colaborator constant al revistei The New Yorker. A primit Whiting Writers’ Award în 1988, o bursă Guggenheim în 1996, Premiul Berlin al Academiei Americane în 2000 şi New York Times Best Books of the Year în 2001.
Puritate
După încheierea studiilor, tînăra Purity „Pip” Tyler îşi vede marile speranţe năruindu-se sub apăsarea unei existenţe nesigure. Săracă, derutată în carieră şi stîngace în relaţiile sociale, singurul ei reper este o mamă fragilă psihic, care trăieşte izolată, sub un nume fals, refuzînd cu încăpăţînare orice referire la trecut şi la tatăl lui Pip. Cînd i se iveşte ocazia să lucreze pentru Proiectul Rază de Soare, un fel de WikiLeaks specializată în dezvăluirea de secrete cu miză mare, condusă din Bolivia de tulburătorul Andreas Wolf, Pip acceptă bucuroasă, ispitită de promisiunea că-şi va regăsi tatăl.
Şi cum ilustrul Wolf, cel autoproclamat „aducător al luminii”, se îndrăgosteşte de ea, norocul pare să-i surîdă în sfîrşit. Curînd însă, Pip va descoperi că e doar un pion într-o urzeală complicată de secrete şi minciuni, trădări şi răzbunări, iubire, obsesie şi moarte.
„Puritate ilustrează felul ingenios în care Franzen îşi construieşte intrigile, talentul său de a conduce haosul vieţii reale spre momente în aparenţă imprevizibile. De la observaţiile rapide la reflecţiile profunde despre compromisurile morale ale jurnalismului, Puritate oferă o serie mereu provocatoare de perspective.” (The Washington Post)
Libertate
Libertate, cel de-al patrulea roman al lui Franzen, aşteptat cu nerăbdare după succesul extraordinar al Corecţiilor, are în centru o proaspătă
familie tipică din Midwest. Patty şi Walter Berglund sînt un cuplu cu o situaţie materială prosperă, tineri, cu convingeri politice solide
de stînga, părinţi ai unor copii străluciţi. Şi totuşi, de la un punct încolo, din motive diferite, cei doi încep să resimtă din plin insatisfacţia şi dezamăgirea vieţii. Patty, în trecut sportivă de performanţă cu cariera distrusă de un accident, manifestă ca mamă un spirit de competiţie
exagerat, iar Walter, intelectual şi ecologist, se vede forţat să intre în afaceri tocmai cu companiile de energie, pe care le detestă din pricina impactului lor distrugător asupra mediului. Pe măsură ce cresc, copiii îşi afirmă personalitatea, în dezacord cu ambiţiile mamei şi cu viziunile politice ale tatălui, iar familia devine un front deschis. Soţii Berglund încearcă zadarnic să-şi depăşească deprimarea tot mai accentuată, chinuindu-se fiecare să răspundă la dificila întrebare „Cum trebuie să-ţi trăieşti viaţa?” – şi anume în libertate, condiţia abstractă de care
se bucură ca membri privilegiaţi ai unei ţări dezvoltate.
„Prin scriitura sa viscerală, laconică, Jonathan Franzen schiţează destinul unor personaje ce încearcă din răsputeri să navigheze într-o lume marcată de avansul tehnologic, de schimbări de la o zi la alta. Destinul lor este acela de a lupta să păstreze echilibrul între speranţe şi realitatea dezamăgitoare, între altruismul idealurilor politice şi decepţia egoismului cotidian.” (The New York Times)
Corecții
Corecţii este o capodoperă tragicomică despre o familie care se fărîmiţează, într-o epocă a satisfacţiilor facile. Întinzîndu-se din Midwest-ul de la jumătatea secolului trecut pînă pe Wall Street şi în Europa răsăriteană de astăzi, Corecţii aşază lumea demodată a virtuţilor civice şi a inhibiţiilor sexuale într-un contrast violent cu vremea locuinţelor supravegheate electronic, a educaţiei liberale, a îngrijirilor de sănătate mentală făcute din cărţi de popularizare şi a lăcomiei globalizate. De un realism bogat, un umor întunecat şi un umanism profund, cartea îl confirmă pe Jonathan Franzen ca pe unul dintre cei mai fini comentatori ai societăţii şi spiritului american. După aproape cincizeci de ani de cînd este soţie şi mamă, Enid Lambert doreşte puţină relaxare. Deşi Alfred, soţul ei, este pe cale de a pierde bătălia cu boala Parkinson, iar copiii au plecat de mult de acasă, fiecare eşuînd într-un fel sau în altul, Enid şi-a stabilit un ţel aproape imposibil de atins: reunirea întregii familii pentru un ultim Crăciun petrecut în casa părintească.
„Corecţii este romanul pe care-l aşteptam cu toţii. O uluitoare anatomie a unei familii disfuncţionale. O carte făcută să dureze.” (Esquire)
