Cristian Rotaru
Consultant
intellCompetitiv
Vi se pare greu să identificaţi o strategie de diferenţiere sau de dezvoltare a afacerii?
Ce ar fi să privim totul ca pe un joc? Un joc al intereselor şi acţiunilor competitive, un joc al diverselor presupuneri despre piaţă şi competitori, un joc al diverselor competenţe şi capabilităţi ale companiei, un joc de război în afaceri…
Termenul de joc de război în afaceri (business war game) identifică un puternic instrument de planificare strategică intrat în „arsenalul” managerial occidental acum zece ani. {viewonly=registered,special}Originile sale, ca şi cele ale conceptului de „Business War Room” (Centrul de conducere a afacerii), se află în practicile artei militare, care au fost preluate de către marile corporaţii ca mijloace de eficientizare a planificării şi implementării acţiunilor competitive. Această migraţie a unor concepte din zona leadership-ului şi managementului acţiunilor militare în zona afacerilor s-a făcut datorită creşterii competitivităţii mediului de afaceri, a ratei de inovaţie tehnologică şi a gradului de acces global la resurse, bunuri şi servicii.
Între timp s-a încercat o „asimilare” a acestor concepte şi eliminare a referirilor directe la sfera militară, astfel încât „jocurile de război” au devenit „jocuri de strategie” sau „zile de evaluare a competitorilor”.
Cultura militară a contribuit astfel în furnizarea cadrului general de implementare al acestui instrument de management strategic, iar metodele de analiză şi planificare economică au furnizat conţinutul.
Cu toate că la începuturile acestei simbioze culturale se spunea mai în glumă, mai în serios, că singura diferenţă dintre afaceri şi război este că „în afaceri nu sunt luaţi prizonieri”, diferenţele sunt evidente datorită obiectivelor unei strategii de afacere:
– lărgirea bazei de clienţi şi creşterea cererii;
– identificarea nevoilor pentru care clienţii sunt dispuşi să plătească peste / cu mult peste costul de fabricaţie;
– câştigarea / menţinerea cotei de piaţă;
– atingerea statutului de lider de piaţă.
Jocul de strategie a devenit o componentã a procesului de management strategic prin care compania identificã o realitate în ceea ce priveşte informaţiile pe care le deţine despre mediul concurenţial, capacitatea in-house de analizã a acestora şi propriile "pete oarbe" despre competiţie şi tendinţele pieţei.
Jocurile te pot ajuta să simulezi mediul concurenţial, să descoperi vulnerabilităţi proprii sau ale competitorilor şi să faci schimbările critice de procese şi alocare a resurselor, care să conducă la o strategie adaptată şi completă.
Obiectivul jocurilor este identificarea riscurilor şi oportunităţilor strategice şi au ca rezultat formularea şi testarea unor opţiuni strategice asociate unui produs, brand, portofoliu de branduri înrudite, business unit sau întregii companii ca entitate.
Metoda se bazează pe un cadru analitic riguros, în mare parte bazat pe instrumentele de analiză ale lui Michael Porter şi pe jocul de roluri al participanţilor, care personifică, prin echipe, companii competitoare selectate de pe o piaţă de interes, cu obiectivul de a proiecta o strategie fundamentată pe acţiunile şi reacţiile acestora.
Echipele participante sunt constituite din staff-ul managerial al companiei, personal cheie şi specialişti din toate departamentele. Aceştia constituie practic „comunitatea de strategie” a companiei şi constituie resursa de creativitate analitică şi decizională, necesară proiectării sau adaptării strategiei la realităţile pieţei.
Va exista o echipă a propriei companii, iar ceilalţi membri ai „comunităţii de strategie” vor juca rolul competitorilor.
Cu alte cuvinte, jocul de strategie genereazã în interiorul companiei, un cadru de discuţie, de analiză şi testare a opţiunilor, pe baza informaţiilor curente despre piaţã, competiţie, furnizori şi clienţi.
Fiecare echipă primeşte ca bază a discuţiilor, înainte de jocul propriu-zis, două pachete informaţionale cu date şi informaţii despre piaţă şi respectiv despre compania pe care urmează să o „personifice”. Acesta este şi primul moment mai dificil, în care unele companii constată goluri informaţionale şi deficienţe ale bazelor lor de date şi ale proceselor de monitorizare a pieţei şi de management al cunoştinţelor.
Ulterior, pe timpul jocului, echipa de consultanţi (facilitatori) poate identifica în cadrul „comunităţii de strategie” anumite atitudini şi concepţii limitative în ceea ce priveşte paleta de opţiuni. Astfel, jocul de strategie devine un moment în care "comunitatea de strategie" a companiei îşi poate reconfigura trãsãturile de identitate, ca jucãtor agil, proactiv şi persuasiv în mediul de afaceri.
Rolul echipei de consultanţi constă în pregătirea şi moderarea activităţii, furnizarea în timp real a unor elemente de analizã a deciziilor şi opţiunilor echipelor şi coaching de echipã, la nivelul „comunităţii de strategie”. După desfăşurarea jocului echipa de consultanţi poate furniza un produs analitic ca feed-back, privind nivelul de gândire strategicã, management al informaţiilor, atitudine şi implicare în joc.
Beneficiile unei astfel de activităţi sunt multiple, atât la nivel organizaţie, cât şi individual. La nivelul organizaţiei se:
· consolideazã o practicã de management strategic, ca suport pentru planificare, joc în piaţã şi dezvoltare a afacerii;
· asigurã validarea şi asumarea unor opţiuni strategice într-un cadru larg de dezbatere;
· coaguleazã o „comunitate de strategie” a companiei prin furnizarea unui cadru de analizã strategicã şi a unor tehnici de creativitate;
· genereazã o percepţie comunã privind presiunile din piaţa pe care acţioneazã compania;
· identificã atitudini şi comportamente de succes în piaţã, necesare a fi introduse în cultura de organizaţie.
Iar la nivelul individual, fiecare participant:
· înţelege cã poate contribui la elaborarea strategiei companiei;
· îşi conştientizează propriile convingeri despre afacere şi implicare;
· îşi creşte potenţialul de jucãtor proactiv şi agil;
· îşi dezvoltă competenţele de gândire strategicã şi management al informaţiei;
· îşi sporeşte energia personalã şi capacitatea de acţiune în echipã.
Astfel de jocuri de strategie durează una la două zile şi se desfăşoară, de regulă, înainte de declanşarea procesului de planificare / bugetare sau ori de câte ori apar în piaţă schimbări majore. Ele sunt de asemenea un exerciţiu util de întărire a coeziunii echipei manageriale şi creşterii performanţei sale decizionale.
Despre jocuri şi modul în care ele pot fi utilizate, compania IntellCompetitiv va vorbi în cadrul celei de-a II-a ediţii a Seminarului anual pe teme de intelligence şi gândire strategică de pe 11 martie 2008 în complexul expoziţional Romexpo, sala Madgearu.
Cristian Rotaru este licenţiat în ştiinţa calculatoarelor şi a lucrat timp de 3 ani ca cercetător ştiinţific în domeniul sistemelor informatizate de management. Este atestat de Academy of Competitive Intelligence, SUA în domeniile: analiza bazată pe scenarii şi jocuri de strategie. De patru ani susţine cursuri şi asigură consultanţă în domeniile sistemelor de management al cunoştinţelor, intelligence competitiv, avertizare timpurie în mediul de afaceri şi jocuri de strategie. Din anul 2005 este membru al "Societăţii Profesioniştilor în Intelligence Competitiv (SCIP)", SUA.{/viewonly} {mosloadposition user10}
