- În România, înainte de luna martie 2020, utilizarea învățării digitale în cadrul companiilor era sub 1%.
- Numai 1,3% dintre adulții români au fost implicați activ într-un program de învățare, tradițional sau digital.
- Angajatorii implementează programe pentru dezvoltarea echipelor în organizaţii, compensând astfel abilităţile pe care şcoala nu reuşeste să le dezvolte.
În zilele noastre, o afacere de succes necesită nu numai dezvoltarea de competențe pentru a rezolva problemele de afaceri actuale și viitoare, ci și experiențe de învățare pentru stăpânirea rapidă a noilor abilități, modelarea unor noi mentalități și învățarea pe tot parcursul vieții. Aceste experiențe de învățare ar trebui să fie proactive, bazate pe date, eficiente din punctul de vedere al costurilor și transparente, dar cel mai important, ar trebui să fie digitale.
Mazars, împreună cu e-Learning Company, au desfășurat în lunile decembrie și ianuarie un studiu de tip focus grup, la care au participat lideri din bordul companiilor, din departamentul de resurse umane, dar și antreprenori, pentru a dezbate cultura învățării digitale în România.
Cultura învățării din România: provocări pentru cel mai mare factor de creștere al țării
În ultimul timp, de când coronavirusul a devenit și mai prezent în viețile noastre, are loc o discuție importantă în multe țări: cultura învățării, care sunt provocările și cum le putem depăși. În România, potrivit Eurostat, înainte de pandemie, numai 1,3% dintre adulții români (între 25-64 de ani) erau implicați activ într-un program de învățare, tradițional sau digital. În plus, anul trecut, în martie, utilizarea învățării digitale în cadrul companiilor a fost sub 1%, România nefiind vizibilă în grafic.
Sursa: Eurostat
Dacă raportăm datele de mai sus la PIB-ul țării, este ușor să identificăm o corelație directă între educație și PIB pe cap de locuitor, ceea ce înseamnă că acolo unde există un interes pentru educația de lungă durată, venitul personal va crește.
Sursa: Eurostat
De asemenea, investițiile în educație realizate de alte țări, corelate cu PIB-ul țărilor respective, arată că acolo unde procentul de investiții în educație este mai mare, PIB-ul este, de asemenea, de o dimensiune considerabilă.
Sursa: Eurostat
„Elevii din România învață despre roboți și programare numai în timpul săptămânii Școala Altfel sau pentru că părinții lor i-au înscris în diferite programe educaționale alternative. Școlile încă nu au facilități de sport și recreere proiectate cu piscine sau alte opțiuni, în afară de sala de sport clasică, iar cursurile cu 30 de elevi sunt conduse de un singur profesor. Sistemul trebuie să se schimbe și există speranța că, împreună cu oportunitatea financiară din partea Uniunii Europene, educația va fi pe locul întâi pe agenda autorităţilor.”, a menționat Andreea Georgescu, Head of HR Consulting, Mazars România.
Programe de instruire și dezvoltare pentru angajați
Dezbaterile privind calitatea educației pe perioada pandemiei COVID-19 au început deja, cu doi indicatori de calitate aduși în discuție: primul fiind scorul PISA, iar al doilea indicator făcând referire la învățarea pe tot parcursul vieții. Un lucru este clar: pandemia nu a distrus sistemul educațional, văzând că doar 1,3% dintre adulții români erau implicați activ într-un program de învățare, tradițional sau digital.
Digitalizarea învățării este utilizată în schimbarea modelelor de afaceri și în crearea de noi oportunități de învățare, cum ar fi un proces de tranziție la e-learning. În ultimii 10 ani, de când calitatea sistemului educațional a început să scadă, companiile private s-au ocupat de angajații care nu aveau niciun interes să învețe și să se dezvolte după liceu sau universitate. Prin urmare, acele companii au început să investească în angajații lor prin implementarea de programe de dezvoltare, care aduc beneficii ambelor părți, cum ar fi creșterea nivelului de satisfacție la locul de muncă, oportunități de promovare internă și un grad de loialitate mai mare.
„Ne îndreptăm către un model de învățare pe care îl vedem viabil și după pandemie, și care este adecvat pentru angajați, pentru studenți și pentru elevii de liceu. Este un mix de educație față în față, webinarii sincrone și învățare în ritmul propriu accesând resurse digitale. Această din urmă modalitate este accesibilă oricând, de oriunde și cu orice dispozitiv care are un browser de internet.”, a menționat Corneliu Fecioru, Managing Partner, e-Learning Company.
Un anumit mod de a asigura o afacere rezistentă la viitor este de a investi în capacitățile și abilitățile oamenilor. Multe organizații colaborează cu instituții de învățământ de vârf și își sponsorizează angajații pentru a participa la cursuri. De exemplu, Mazars a colaborat cu King’s College din Londra pentru a oferi angajaților Mazars un program specializat – LL.M in International Tax Law, livrat printr-un mediu avansat de învățare online.
„Dezvoltarea carierei angajaților noștri este o investiție atât pentru aceștia, cât și pentru viitorul companiei noastre. Rambursarea școlarizării, cursurile de formare la fața locului pentru a le îmbunătăți abilitățile și accesul la conferințe și seminarii, programele emergente de leadership pentru formare și dezvoltare profesională sau programele de schimb de experiență sunt unele dintre cele mai bune avantaje de care poate beneficia un angajat. Creșterea este crucială atât pentru companie, cât și pentru oamenii săi.”, a menționat Andreea Georgescu, Head of HR Consulting, Mazars România.
