După ce a fost amenințat cu închisoarea de către guvernul Uzbekistanului care considera că scrierile sale au “tendințe democratice inacceptabile”, Ismailov a fugit în Tashkent la începutul anilor ˈ90, pentru ca în cele din urmă să se stabilească la Londra și să lucreze pentru BBC.
Cu ecouri din Omul invizibil al lui Ralph Ellison şi Însemnări din subterană al lui Dostoievski, romanul lui Ismailov abordează direct problema rasismului şi relația dintre individ şi societate într-un context cu totul modern.
În timp ce aduce un omagiu marilor scriitori clasici ruşi – Dostoievski, Turgheniev, Gorki, Nabokov şi Puşkin –, Ismailov se dovedeşte a fi un maestru al unui nou mod de a scrie literatură, care surprinde magistral realitatea sordidă şi diversitatea Rusiei contemporane.
În romanul Mama mea, Moscova, Hamid Ismailov, caută, asemenea lui Mbobo, eroul său de culoare, atât deasupra cât și în măruntaiele Moscovei, răspunsul la întrebarea: Ce înseamnă să fii mândru că ești rus?
Născut dintr-o mamă siberiană şi un atlet african venit în 1980 la Jocurile Olimpice de la Moscova, Mbobo trebuie să înfrunte toate dificultățile legate de faptul de a fi un băiețel de culoare, fără tată, în anii tulburi de dinaintea prăbuşirii Uniunii Sovietice.
Plecând de la somptuoasele stații de metrou din Moscova, Hamid Ismailov construieşte un soi de memorii ficționalizate, inspirate de anumite episoade din propria-i viață supusă capriciilor istoriei. The Guardian
Cu o forță stilistică ce o egalează pe a lui Salman Rushdie, Hamid Ismailov arată înfăptuirile groteşti ale istoriei pe pământ. Literary Review
Ismailov se înscrie în lunga tradiție a romancierilor satirici ruşi, de la Gogol, la Bulgakov şi Platonov. The Independent
