Vă invităm să descoperiți un nou material din seria de interviuri „Comunități pentru binele comun”, un proiect original PRwave dedicat celei de a 22-a ediții a Galei Societății Civile. În cadrul interviurilor aducem în față grupuri de inițiativă civică și vorbim atât despre provocări, cât și despre rezultate, despre emoții și ce înseamnă bine comun și despre multe alte subiecte interesante!
Gala Societății Civile, un proiect inițiat de către The Institute în 2002, reprezintă un moment emblematic în calendarul societății civile din România. Ediția din acest an, ce se desfășoară sub mesajul “Comunități pentru binele comun”, aduce în prim-plan grupurile de inițiativă civică din diverse regiuni ale țării care mobilizează oamenii din jurul lor pentru binele comun și care se implică activ în viața comunității.
Anul acesta, GSC își concentrează atenția asupra activității grupurilor de inițiativă civică din dorința de a susține și promova eforturile acestor grupuri în rezolvarea problemelor locale specifice. Această decizie este influențată atât de necesitatea de a evidenția activitatea acestor grupuri focusate pe soluționarea anumitor probleme, cât și de contextul social al anului 2024, un an electoral în care influența și puterea comunităților vor juca un rol esențial. GSC își propune să ofere o platformă de vizibilitate și susținere pentru aceste grupuri care luptă pentru îmbunătățirea vieții în propriile lor cartiere, și care acționează pentru a avea cetățeni informați, implicați și consultați în mod real de către autoritățile publice.
Două grupuri de inițiativă civică își fac simțită prezența prin eforturile lor de a îmbunătăți comunitățile locale și de a aduce schimbări pozitive în societate. Incotroceni – Oameni, Idei, Povești din București și un grup civic din Bucureștii Noi, reprezintă exemple ale implicării cetățenilor în viața comunității și ale luptei pentru binele comun.
Încotroceni – Oameni, Idei, Povești este un grup de inițiativă comunitară născut din dorința de a face din cartierul Cotroceni un loc mai bun pentru locuitorii săi. Cu peste 3000 de membri activi, grupul și-a propus să rezolve problemele punctuale din zonă, precum infrastructura deteriorată, protejarea spațiilor verzi și promovarea patrimoniului cultural și arhitectural. Prin acțiuni concrete, precum proiectul “Casa Incotroceni”, inițiativa de modernizare a rețelei de distribuție electrică sau proiectul “Parcul Romniceanu”, grupul a demonstrat puterea comunității în aducerea schimbărilor relevante în societate.
Grupul Iniţiativa Civică Bucureștii Noi își desfășoară activitatea cu scopul de a îmbunătăți calitatea vieții în această zonă dens populată a capitalei. Prin promovarea valorilor civice, democratice și a statului de drept, grupul își propune să faciliteze o dezvoltare durabilă a cartierului și să creeze spații comunitare și culturale pentru locuitorii săi. Desfășurând proiecte precum reabilitarea Pieței 16 februarie sau promovarea educației financiare și a protejării mediului înconjurător, grupul din Bucureștii Noi demonstrează că implicarea civică poate aduce schimbări pozitive în comunitate.
În interviurile ce urmează, veți intra în contact cu experiențele celor două grupuri de inițiativă civică care vor evidenția impactul implicării comunitare și a acțiunilor civice în sprijinirea intereselor comune și în îmbunătățirea condițiilor de viață în comunitățile lor.
Să ne cunoaștem: Spuneți-ne câteva cuvinte despre voi și ce v-a inspirat să vă implicați în societate și în campania de comunicare a Galei Societății Civile 2024.
Dinu Drog – membru Încotroceni: În ciuda vremii și a vremurilor, Cotroceniul a rămas unul din cartierele cele mai frumoase și mai conservate ale Bucureștiului. Dincolo de imaginea idilică, cartierul are parte și de probleme: construcții şi renovări care nu respectă Regulamentul zonei protejate, infrastructura publică este degradată (sisteme de canalizare nerefăcute de zeci de ani, trotuare desfundate, carosabil plin de gropi, școli abandonate de autorități, parcuri și alte spații verzi lăsate de izbeliște șamd).
Fără implicarea activă a comunităţii locale, aceste probleme nu dispar pur și simplu. Împreună cu mai mulți vecini am simțit că trebuie să facem ceva, că trebuie să ieșim din starea de pasivitate și aşa a luat naştere Încotroceni – Oameni, Idei, Poveşti în 2014, ca un grup de iniţiativă comunitară, format din câţiva vecini. Asociația a fost înființată un an mai târziu, iar în prezent, peste 3000 de persoane sunt în baza de date şi participă la acţiunile sale.
Cristina Tudorache – membră Grupul Iniţiativa Civică Bucureștii Noi: Suntem un grup civic care a pornit la drum cu dorința de a îmbunătăți calitatea vieții in zona în care locuim, Bucureștii Noi. Cartierul este unul cu o densitate mare, aprox 70.000 de locuitori, însă e un cartier lipsit de spații culturale, spații comunitare, spații recreative, de sport, fapt ce ne-a motivat să încercăm să ne implicăm, cât să ajungem să avem cât mai multe servicii mai aproape de casă și o calitate a vieții mai ridicată. Deși suntem în zona de Nord a capitalei, nu se întâmplă prea multe în cartierul nostru, cu cât mai mult cu cât dinamica populației s-a schimbat, aici mutându-se din ce în ce mai mulți tineri și familii cu copii.
Campania GSC 2024 vorbește despre binele comun. Ce înseamnă pentru voi bine comun?
Dinu Drog: Binele comun este binele individual multiplicat. Iar binele individual nu se oprește la ușa proprietății, ci coboară la nivelul străzii. Strada este a ta, nu a primăriei! Problemele unui cartier sunt şi ale tale, pentru că acestea îți afectează direct calitatea vieții.
Cristina Tudorache: Binele comun pentru noi înseamnă o comunitate care aderă la aceleași reguli de conduită, dorințe, acțiuni și fapte care să ne ajute să ne fie mai bine într-un spațiu comun.
Care credeți că este emoția primară care încurajează schimbarea și implicarea pentru bine comun?
Dinu Drog: Aș enumera mai multe: disperarea, furia, sentimentul de neputință.
Cristina Tudorache: Emoția primară este frustrarea faptului că locuim într-o zonă considerată pretențioasă, dar total lipsită de atenție și uitată de toate administrațiile locale, încât predomină haosul, mizeria, luptele politice pentru banul public, nicidecum pentru interesul cetățenilor.
Care sunt obiectivele principale ale inițiativei voastre?
Dinu Drog: Scopul nostru este dezvoltarea, promovarea și sprijinirea comunităţii din cartierul Cotroceni și a identităţii acestuia, având în vedere următoarele direcții principale de acţiune: (i) social – cultural și (ii) arhitectură, urbanism şi infrastructură. Provocarea noastră este ca împreună să iniţiem acţiuni pentru a veni în întâmpinarea nevoilor comunităţii în vederea unei mai bune cunoașteri a resurselor din Cotroceni, a consolidării sentimentului de apartenenţă la comunitate, a implicării active şi creative a locuitorilor, a păstrării şi valorificării patrimoniului cultural şi arhitectural şi totodată a cunoașterii şi soluționării problemelor cu care se confruntă comunitatea.
Misiunea Încotroceni – Oameni, Idei, Poveşti este să facă din Cotroceni un spațiu mai bun de locuire, un cartier mai primitor şi mai armonios pentru toți locuitorii săi.
Cristina Tudorache: Asociația are ca scop creșterea calității vieții în Bucureștii Noi și facilitarea unei dezvoltări durabile a zonei prin promovarea valorilor civice, ale democrației și statului de drept.
Care sunt valorile și principiile fundamentale care vă ghidează în eforturile voastre de a contribui la un viitor mai bun?
Dinu Drog: Valorile noastre sunt: implicare socială, respect, diversitate şi voluntariat.
Cristina Tudorache: Valorile noastre sunt ca ale oricărui alt cetățean care își dorește să crească și să contribuie la dezvoltarea unei comunităti, cum ar fi: respectul față de oameni, egalitatea de șanse, responsabilitatea socială față de mediu, față de persoanele cu nevoi speciale (adulți, copii, bătrâni) și, nu în ultimul rând, dorința de a produce o schimbare în bine pentru generațiile ce vin.
Cum vedeți voi contribuția voastră aducând schimbări pozitive în comunitatea noastră?
Dinu Drog: Am inițiat acțiuni comunitare care au avut un impact direct în comunitate. Toate aceste inițiative au avut loc cu girul și cu sprijinul nemijlocit al comunității, al vecinilor, fără de care nu s-ar fi putut pune efectiv în practică.
Cristina Tudorache: Implicarea civică presupune o muncă fără oprire, iar schimbările pozitive vin din păcate cu greu, însă ceea ce am observat este că oamenii sunt sătui și orice informație, acțiune, activitate cu efect în comunitate este absorbit într-un mod chiar plăcut.
Nu tot ceea ce facem este la vedere și cunoscut, însă vedem contribuția noastră ca pe un bulgăre de zăpadă, care crește odată ce e hrănit. Ne bucurăm că putem oferi oamenilor posibilitatea de a socializa unii cu alții, de a-și spune nemulțumirile și de a petrece timp făcând activități și implicându-se în acțiuni cu impact atât imediat, cât și pe perioadă mai lungă.
Cum vedeți impactul pe termen lung al proiectului vostru asupra comunității și asupra obiectivelor generale ale organizației?
Dinu Drog: Credem că succesul pe termen lung depinde de implicarea constantă a comunității în acțiunile propuse de noi și, în egală măsură, de inițierea de acțiuni pe care vecinii să le gestioneze cu resurse proprii. Grupul nu își propune să “rezolve” toate problemele localnicilor și ale cartierului. Este important ca vecinii să preia inițiativa și să demonstreze spirit civic. În mod evident, dacă este nevoie de resurse, de ajutor, membrii sunt oricând gata să se implice.
Care au fost principalele provocări cu care v-ați confruntat în derularea inițiativei voastre și cum le-ați depășit? Ce credeți că ar trebui să se schimbe pentru ca viitorul comun să arate mai bine?
Dinu Drog: Între 2015-2017, Ziua cartierului Cotroceni a fost evenimentul comunitar fanion, eveniment organizat cu sprijinul OAR București, în care am propus soluții concrete, pornind de la probleme punctuale, sesizate de oamenii din cartier. În prima ediție am făcut o petiție pentru montarea corectă a contoarelor smart de către distribuitorul local de energie electrică – lucru realizat de o echipă comună care a mers din casă în casă ca să convingă lumea. În următorul an, am inițiat o petiție pentru replantări și întreținerea spațiului verde – a dus la replantări și la crearea proiectului Copacul Încotroceni, un fel de registru verde online care putea fi actualizat de către oameni. În ultima ediție am făcut o petiție pentru renovarea Parcului Romniceanu, prin organizarea unui concurs de proiecte care să țină cont de nevoile și de dorințele oamenilor din comunitate, exprimate prin chestionare și ateliere publice. Toate acestea au fost făcute cu intenția de a spori implicarea civică a oamenilor, de a crește conștientizarea apartenenței la o comunitate și a faptului că e necesar să ne protejăm patrimoniul.
Cu toate acestea, relația cu Primăria Sector 5 și cu PMB s-a deteriorat, odată cu izbucnirea scandalului care viza planul (ilegal) de a construi un patinoar în Parcul Romniceanu. Încotroceni a demascat public investițiile ilegale ale primăriei și, împreună cu vecinii riverani parcului și prin presiunea presei, a reușit să oprească șantierul care urma să distrugă total parcul. După consumarea acestui scandal și în ciuda eforturilor de reconciliere cu autoritățile – am organizat o masă rotundă, în colaborare cu OAR București, la care a participat viceprimarul sectorului –, ne-a fost clar că nu mai puteam obține autorizații pentru un eveniment organizat în spațiul public. În plus, după trei ediții, ne-am dat seama că organizarea unui „festival de cartier“ e un efort prea mare din punct ce vedere logistic și financiar pentru o asociație de câțiva membri și câțiva voluntari.
Pe de altă parte, am observat că oamenii din cartier doresc să se implice personal în organizare. Să aibă sentimentul că este evenimentul lor, că nu sunt doar „spectatori“ și noi ne doream un eveniment mai „democratic“, mai descentralizat, care să pornească cumva de jos în sus, fiind susținut de întreaga comunitate. Era un pariu că, printr-un alt fel de eveniment, putem să „deschidem“ curțile din Cotroceni, care sunt, cel puțin parțial, ascunse privirilor trecătorilor. Ne doream ca vizitatorii să nu rămână într-un singur loc – ca în majoritatea festivalurilor urbane –, ci să descopere la pas patrimoniul cartierului: casele interbelice, curțile, micile afaceri – cafenele, bistrouri, ceainării etc.
Schimbarea de direcție a venit natural, când, într-un weekend de primăvară, am făcut un mic yard sale în curtea unei vecine care urma să se mute din casă și vindea chestii mai vechi. În urma apelului în comunitate, câțiva vecini au venit și ei să vândă diverse mărunțișuri. Ne-am bucurat să îi cunoaștem la o cafea, în timp ce răsfoiam cărți vechi sau căutam vinyluri cu muzică retro. Așa că ne-am făcut curaj și am schimbat conceptul. Primind un feedback foarte bun de la oameni, care ne întrebau când mai facem un yard sale, ne-am gândit să îl extindem în tot cartierul. Așadar, în 2018, sub umbrela Romanian Design Week, am lansat Bazar de Cotroceni, un eveniment comunitar de tip open-door, cum am văzut prin zona Portobello, din Londra. Un eveniment în care, pe perioada unui weekend, micile afaceri locale și curțile & grădinile locuitorilor se deschid pentru vecini & vizitatori. Cu harta locațiilor în mână, aceștia pot descoperi la pas „the hidden gems“ din cartier și oamenii Cotroceniului.
Prin Bazar de Cotroceni, am făcut o dublă descentralizare. O dată, am realizat un eveniment de cartier, în afara centrului orașului. Apoi, am organizat un eveniment răspândit în tot cartierul, nu într-un singur loc, cum se întâmplă în festivalurile urbane obișnuite. Descentralizarea vine și din cine ține “regia” evenimentului: grupul lansează proiectul, care apoi se realizează prin oamenii și business-urile din cartier. Cred că oamenii au înțeles că este un eveniment care poate avea succes doar prin implicarea lor și asta se vede cu ochiul liber, pentru că, de la ediție la ediție, numărul participanților crește.
Datorită implicării directe a comunității și a faptului că este întins în tot cartierul, Bazar de Cotroceni este un eveniment comunitar unic pentru București și pentru România.
Cristina Tudorache: Oamenii sunt mereu cei care ne dau cel mai mult de furcă. Pentru că suntem mulți în zonă, diferiți, iar alinierea la principii sănătoase nu e niciodată ușoară. Comunicarea cu administrația este o altă provocare pe care ne chinuim încă de la înființare să o depășim. Facem pași mici, încercând diverse abordări, încât și vocea micii noastre comunități sa fie auzită.
Ceea ce ni se pare problematic este că nu găsim un drum comun încât să reușim să convingem cât mai mulți să se implice civic în cartier.
Ne dorim să ne schimbăm noi, cât să reușim să fim exemple pozitive în fiecare zi pentru copiii noștri și pentru vecinii noștri, încât binele comun să arate mai bine într-un viitor.
Ce resurse și sprijin ați primit din partea comunității sau a altor organizații de-a lungul timpului pentru proiectul vostru?
Dinu Drog: Încotroceni a beneficiat de colaborarea cu Centrul de Resurse pentru Participare Publică (CeRe Participare), facând parte din proiectul „Growing communities”, iar la diferite evenimente comunitare, Încotroceni a colaborat cu diferite organizaţii: OAR-Filiala Bucureşti, Romanian Design Week, DocuArt, Festivalul ShortUp, OneWorld, Active Watch etc.
De exemplu, am organizat mai multe seri de film, avându-i ca parteneri pe cei de la One Worrld Romania, care au inițiat programul Sahia Vintage de proiecții de cinema documentar de arhivă în cartierele Bucureștiului. În vara 2020, am organizat o seară de film în aer liber (CotroCine) împreună cu One World Romania, Festivalul Filmului European, EUNIC Romania.
Cristina Tudorache: Am observat cât de deschisă este comunitatea noastră pentru tot ceea ce facem, însă problema rămâne mereu la dorința celorlalți de a se implica. În funcție de proiectele punctuale desfășurate, oamenii au fost mai deschiși și s-au implicat, ne-au ajutat cu timpul lor, cu know-how-ul lor, experiența lor. Din partea altor organizații am primit sprijin atât financiar, cât și uman, material.
Care sunt cele mai semnificative succese sau realizări pe care le-ați înregistrat până acum în cadrul proiectului vostru?
Dinu Drog: ● Proiectul „Contoare smart în locuri smart“. Primul proiect inițiat a fost legat de modernizarea rețelei de distribuție de electricitate şi a rețelei de iluminat public pe câteva străzi din cartier. La momentul respectiv, exista riscul ca noile contoare inteligente să fie montate pe gardurile şi fațadele caselor, ceea ar fi afectat caracteristicile arhitecturale ale cartierului, la fel cum s-a întîmplat în cazul cutiilor „reglementate“ pentru gaze. În cadrul Zilei Cartierului Cotroceni din 2015, peste 160 de cetățeni au semnat o petiție. În urma dialogului, societatea distribuitoare de energie electrică a acceptat argumentul nostru și a montat contoarele în locuri care să nu se vadă din stradă.
● Aplicaţia digitală „Copacul Încotroceni“. Cotroceniul este un cartier verde, poate mai verde decât altele. Dar chiar și așa, spaţiul verde s-a deteriorat și s-a redus semnificativ din cauza tăierii de arbori, toaletării abuzive a copacilor, atât de pe domeniul public, cât şi de pe cel privat. În primăvara 2016, am cartografiat spaţiile verzi de pe aliniamentul stradal pentru mai multe străzi: 165 de alveole fără copaci, alveole asfaltate sau care au copaci uscați, buturugi. Tot printr-o petiție, am solicitat autorităţilor locale să planteze copacii lipsă. În octombrie 2016, am demarat un proiect-pilot împreună cu Primăria sectorului 5 și am plantat în alveolele disponibile primii 20 de copaci (tei), proveniți dintr-o donație privată. În baza unui protocol de colaborare cu autoritățile locale, acţiunea de plantare a continuat. În total, în Cotroceni au fost plantaţi peste 250 de copaci, cea mai mare replantare de după 1990. Proiectul de identificare a arborilor a continuat și în toamna anului 2019, când împreună cu peisagiști și voluntari și cu ajutorul unei aplicații web, am cartografiat toți arborii din Parcul Romniceanu. Plantări au mai avut loc în 2022 și anul acesta, doar cu sprijinul comunității.
● Proiectul „Casa Încotroceni“. Prin atelierul „Casa Încotroceni“ am iniţiat o dezbatere publică despre patrimoniul arhitectural al Cotroceniului, despre planificare urbană și haos urbanistic. Finalmente, am produs şi distribuit o broşură în care au fost descrise tipurile de case din cartier, cu tehnici de întreținere adecvate, scopul atelierului şi al broșurii fiind inițierea unui dialog pentru a păstra şi valorifica patrimoniul cultural şi arhitectural al cartierului, prin implicarea activă şi creativă a locuitorilor, dar şi a autorităţilor competente.
● Proiectul „Parcul Romniceanu“. Parcul Romniceanu, inima verde a cartierului Cotroceni este unul din cele mai importante repere geografice ale Bucureştiului. Angajamentul asumat public de către Încotroceni – Oameni, Idei, Poveşti este de a obliga autoritățile locale să implice comunitatea din Cotroceni în orice decizie cu impact asupra Parcului Romniceanu.
Încotroceni – Oameni, Idei, Poveşti a organizat două consultări în comunitate, precum şi atelierul „Încotro Parcul Romniceanu?“ în cadrul Zilei Cartierului Cotroceni, din iunie 2017. Vecinii din cartier au venit în parc și au răspuns la următoarele întrebări: cum ați vrea să arate parcul?, ce activități s-ar putea desfășura în viitor în parc? Opiniile au fost centralizate şi trimise autorităților Primăriei sectorului 5, împreună cu o petiție semnată de peste 230 de oameni, prin care solicitam ca autorităţile să implice cetățenii din cartier în toate etapele de reabilitare şi de modernizare a parcului, începând cu faza de studiu de fezabilitate, concurs de soluții și pînă la recepția lucrărilor și să țină cont de opiniile exprimate de aceștia în cadrul consultărilor. Vrem ca reamenajarea Parcului Romniceanu să țină cont de dorințele și nevoile comunității care îl folosește zi de zi. Vrem ca autoritățile să fie transparente și democratice, și să organizeze un concurs de soluţii astfel încât, cu implicarea unor specialişti în peisagistică urbană, în amenajare de spații publice, în amenajarea de parcuri și grădini publice şi, nu în ultimul rând, specialişti în execuţie, să renovăm Parcul Romniceanu așa cum se cuvine unui loc atât de special pentru istoria Cotroceniului, dar și a întregului București.
● Proiectul „Netcity“. În vara anului 2018, Netcity Telecom a început lucrări de infrastructură pe mai multe străzi din cartier pentru realizarea reţelei metropolitane de fibră optică, lucrări care ar fi presupus extinderea reţelei de fibră optică şi montarea de casete individuale la nivelul gardurilor sau ale faţadelor principale ale clădirilor în tot cartierul Cotroceni (similare cu cele ale ENEL, Distrigaz). Împreună cu Netcity am realizat un flyer de informare pentru vecini și am rugat oamenii să asiste personal la lucrările de montaj, pentru găsirea de la caz la caz a unor locaţii optime pentru aceste casete. Voluntari ai Încotroceni au mers din casă în casă, schimbând locațiile greșite, ce fuseseră agreate cu unii vecini, care nu știau de dispozițiile Regulamentului zonei protejate nr. 45 “Parcelarea Cotroceni”.
● Proiectul social „Vecinultău.ro“: Lansat în contextul pandemiei de Covid -19, proiectul social Vecinul tău – inițiat de Încotroceni – Oameni, Idei, Povești din cartierul Cotroceni și de Cooperativa de Energie- este o platformă de voluntari gratuită, accesibilă la nivel național, care face legătura directă între beneficiarii de ajutor din categoriile vulnerabile cu voluntarii din imediata lor vecinătate.
Cristina Tudorache: Nu considerăm că avem succese semnificative, ci doar rezultate uneori datorate faptului că insistent s-a cerut remedierea anumitor situații. Ce considerăm al nostru sunt proiectele și evenimentele care ne ajută la închegarea unei mici comunități: evenimente sportive în parc Bazilescu, proiecte de educație financiară pentru copii, proiecte pentru protejarea mediului prin educație ecolologică, proiecte pentru creșterea spațiilor verzi și reducerea poluării, cum ar fi crearea unei păduri urbane. Lucruri mici, dar realizate cu multă muncă care ne-au adus satisfacții, chiar dacă uneori rezultatele nu au fost cele așteptate.
Ce planuri și inițiative viitoare aveți pentru a continua să contribuiți la binele comun al comunității?
Dinu Drog: Ne dorim continuarea plantărilor de arbori, vrem să deblocăm proiectul Parcului Romniceanu și să creștem Bazar de Cotroceni într-un festival cultural al întregii comunități. Modelul Bazarului este deja “copiat” de alte cartiere, ceea ce nu poate decât să ne bucure și să ne încurajeze pentru edițiile viitoare. De asemenea, în contextul alegerilor locale din iunie, dorim să organizăm o dezbatere electorală cu candidații la Primăria sectorului, pentru a afla care sunt planurile lor concrete pentru Cotroceni.
Cristina Tudorache: Planurile sunt legate strict de zona noastră, punctual pe problemele avute: lipsa spațiilor verzi, a centrelor comunitare și culturale, a spațiilor pentru activități sportive. Astfel, inițiativele se vor contura în jurul lor: reabilitarea pieței 16 februarie, a teatrelor Masca și Bazilescu, bazinul de înot de la școala 178, alveolele stradale ocupate de mașini și betonate.
Cum ați colaborat cu alte grupuri de inițiativă sau organizații și cum credeți că această colaborare a influențat rezultatele proiectului vostru?
Dinu Drog: Am avut colaborări bune cu alte grupuri de inițiativă, chiar și din cartierul Cotroceni (de ex. Vecinii care au organizat Trifoi Fest ) și credem că orice formă de inițiativă cetățenească este benefică pentru binele comun.
Cristina Tudorache: Colaborările cu gupurile civice din sectorul 1 au fost utile, în special în lupta pentru deschiderea a doua bazine din sector construite de mai bine de 2 ani. Ne bucurăm că tot efortul nostru nu a fost în zadar și că în final copiii vor putea face înot mai aproape de casă.
Dați-ne un exemplu în care puterea comunității a reușit să aducă schimbări relevante în societate. Care credeți că a fost catalizatorul?
Dinu Drog: Aș menționa proiectul umanitar Vecinul tău – inițiat de Încotroceni împreună cu prietenii de la Cooperativa de Energie. În plină criză pandemică, Vecinultău.ro devenise cea mai mare rețea de „voluntari de proximitate“ din România, cu 1.700 de voluntari înscriși și activi care îi ajutau pe cei vulnerabili din vecinătate cu mersul la cumpărături de alimente, medicamente sau cu plimbarea animalului de companie. Platforma a fost primită cu foarte mult entuziasm de oameni și a avut un număr foarte mare de accesări încă din primele zile. Am apărut în foarte multe canale de media și asta ne-a oferit vizibilitate. Ce ne bucură este că am primit încă de la început multe mesaje din partea oamenilor care au fost ajutați și voluntari care au fost contactați de către persoane care aveau nevoie de ajutor. Asta ne-a dovedit că modelul funcționează și că putem construi pe această solidaritate de proximitate. Nu avem un număr exact al oamenilor care au apelat la platformă pentru ajutor, asta și pentru că ei nu trebuie să se înregistreze pentru a găsi un voluntar și a-i cere ajutorul. Ne-am dorit să o facem cât mai ușor de utilizat și tocmai acesta este secretul, faptul că am tăiat un capăt al aplicației pentru a-l face cât mai descentralizat cu putință. În același timp, ne doream să ajutăm la construirea de micro-comunități de întrajutorare la nivelul unor orașe mai mici, să ajutăm oamenii să se cunoască și să arate solidaritate, nu numai în criza Covid 19, ci și după pandemie.
Sper ca avântul solidarității și al cooperării să nu se piardă. E clar că împreună suntem mai puternici. Cred că, încet-încet, ne dăm seama că rezolvarea problemelor la nivel strict individual nu are impact pe termen lung, așa că proiectele participative, bazate pe valori democratice autentice, în care oamenii să se poată implica direct și să aibă un cuvânt de spus, au un viitor și la noi.
Ce mesaj ați transmite celorlalte grupuri de inițiativă și comunității în ansamblu pentru a încuraja și a mobiliza mai multe persoane să se implice în inițiative pentru binele comun?
Dinu Drog: Cel mai bun sfat pe care l-aș putea da ar fi să fie atenți la context, la mediul înconjurător, pentru că de acolo vin problemele, dar și inspirația. Dacă se enervează, e bine! E primul pas spre implicare civică. Bineînțeles, ar fi bine să mai găsească alții de același fel și să se pună împreună pe treabă. Va fi greu, oamenii vor crede că fie sînt proști, fie naivi, va dura mai mult decât și-au imaginat și uneori nu le va ieși cum au vrut. Dar, cu un pic efort de organizare, naivitate și încăpățânare, vor reuși să aibă succes!
Cristina Tudorache: Mesajul nostru este acela de a fi uniți în proiectele pe care le derulăm. Deși uneori suntem din sectoare diferite ale orașului, punctele comune cum ar fi spațiile verzi, poluarea, mediul sunt cele care ne frământă, dar și care ne încurajează să donăm din timpul nostru, cât să facem o diferență aici și acum. Fiecare acțiune a noastră reprezintă micii pași pentru un viitor așa cum ni-l dorim cu toții.
Cele două grupuri de inițiativă civică au un punct comun: dorința de a aduce schimbări pozitive în comunitățile lor și de a lupta pentru binele comun. Atât Încotroceni – Oameni, Idei, Povești, cât și Grupul Iniţiativa Civică Bucureștii Noi, sunt exemple de mobilizare și implicare civică, care demonstrează că puterea comunității poate face diferența în societate.
Seria de interviuri „Comunități pentru binele comun” este un proiect original PRwave dedicat celei de a 22-a ediții a Galei Societății Civile, pentru promovarea activităților desfășurate de grupurile de inițiativă civică.
Ediția cu numărul 22 se va încheia cu Festivitatea de Premiere GSC 2024, care va avea loc pe 20 iunie, la NORD Events Center (Bulevardul Dimitrie Pompeiu nr. 4-6).
Pentru a participa la Festivitatea de Premiere Gala Societăţii Civile, îţi poţi rezerva loc completând formularul de aici. Primirea invitaţilor se face începând cu ora 19:00.
Gala Societății Civile (GSC) este un proiect The Institute, inițiat în anul 2002, al cărui scop este acela de a susține și promova activitatea sectorului non-profit, neguvernamental din România. Prin intermediul competiției anuale, Gala Societății Civile premiază de peste 20 de ani inițiativele care contribuie la schimbarea în bine a României, devenind un barometru pentru recunoașterea reușitelor sectorului asociativ. Iar cu ajutorul platformei de știri galasocietatiicivile.ro, GSC promovează zi de zi iniţiativele şi programele implementate de ONG-uri, voluntari, grupuri de iniţiativă şi departamentele de CSR ale companiilor.
Gala Societății Civile este un proiect The Institute.
Partener Principal: Rompetrol
Partener pentru Sustenabilitate: Lidl
Partener Secțiune Educație și Învățământ: BCR
Partener Secțiune Artă și Cultură: Globalworth
Partener Secțiune Dezvoltare Economică și Socială: Purcari
Partener Secțiune Sănătate: Secom Healthcare și Good Routine by Secom
Partener Secțiune Comportament Civic și Participare publică: RetuRO
Partener Secțiune Programe: TPC Leadership
Proiect cultural finanțat de: Ministerul Culturii
Parteneri Culturali: Primăria Municipiului București prin ARCUB
Parteneri Strategici: Ashoka România, ASAP România
Parteneri Media Strategici: Pro TV, Rock FM, Euromedia, YOOH
Parteneri Media: IQads, România Pozitivă, Spotmedia, Știri.ONG, Revista Biz, PRwave, Zile și Nopți, RADOR, AGERPRES
Parteneri Tradiţionali: Netvibes, MediaTrust
O campanie: Gavrilă&Asociaţii
