Interviuri în exclusivitate “Comunități pentru binele comun”: I love Mediaș și Info Sud-Est: “Nu ”se întâmplă” și ”se face” din senin. Eu fac. Tu faci. Ea și el fac.”

Vă invităm să descoperiți un nou material din seria de interviuri „Comunități pentru binele comun”, un proiect original PRwave dedicat celei de a 22-a ediții a Galei Societății Civile. În cadrul interviurilor aducem în față grupuri de inițiativă civică și vorbim atât despre provocări, cât și despre rezultate, despre emoții și ce înseamnă bine comun și despre multe alte subiecte interesante!

Cea de-a 22-a ediție a Galei Societății Civile (GSC), un proiect inițiat de The Institute în 2002 pentru promovarea și susținerea sectorului asociativ din România, se desfășoară sub mesajul “Comunități pentru binele comun” și este dedicată grupurilor de inițiativă civică din România, care împărtășesc un angajament profund față de binele comun al comunității. Anul acesta, GSC își concentrează atenția asupra grupurilor de inițiativă civică cu scopul de a susține și promova activitatea acestora în rezolvarea problemelor specifice, având în vedere și contextul electoral din 2024, când influența comunităților va fi decisivă. Scopul GSC este să evidențieze și să sprijine grupurile care se implică în rezolvarea problemelor locale și care își propun să asigure o implicare reală a cetățenilor în deciziile publice.

Cele două grupuri de inițiativă civică care fac parte din campania de comunicare Gala Societății Civile (GSC) – “I love Mediaș” și “Info Sud-Est”, împărtășesc nu doar dorința de a aduce schimbări pozitive, ci și viziunea asupra implicării active a comunității în rezolvarea problemelor locale și în conservarea patrimoniului cultural și istoric. Angajamentul lor pentru binele comun și contribuția lor la promovarea valorilor locale și la mobilizarea comunității sunt aspecte care le definesc ambele activități, reflectând determinarea lor de a aduce îmbunătățiri semnificative în societate.

Grupul de inițiativă civică “I Love Mediaș” este un exemplu de mobilizare la nivel local pentru îmbunătățirea comunității. Membrii acestui grup sunt motivați de dorința de a face Mediașul un oraș mai bun și mai atrăgător pentru locuitorii săi. Prin diverse acțiuni, cum ar fi curățarea spațiilor publice sau promovarea valorilor locale, ei își propun să sensibilizeze comunitatea și să implice toți locuitorii în procesul de dezvoltare și îmbunătățire a orașului.

Asociația Info Sud-Est, prin proiectul Heritage Constanța, se concentrează pe conservarea și promovarea patrimoniului cultural și istoric al județului Constanța. Cu o abordare jurnalistică și documentară, ei aduc în atenția publicului monumente și situri istorice ignorate sau lăsate în paragină de autorități. Prin campaniile lor și crearea unei arhive digitale a monumentelor istorice, ei își propun să sensibilizeze opinia publică și să determine autoritățile să acționeze pentru protejarea și conservarea acestor valori culturale.

În interviurile următoare, veți afla despre două grupuri diferite distincte care, deși activează în domenii diferite, împărtășesc o viziune comună asupra implicării comunității în promovarea schimbărilor pozitive și conservarea patrimoniului cultural.

Să ne cunoaștem: Spuneți-ne câteva cuvinte despre voi și ce v-a inspirat să vă implicați în societate și în campanie de comunicare a Galei Societății Civile 2024.

Kádár Tamás – fondator I Love Mediaș: E mult spus că ne-a inspirat ceva să ne implicăm în societate. E la mintea cocoșului: celula elementară a societății, după individ, e familia. Urmează vecinii de bloc și cei de pe strada alăturată, vecinătăți care alcătuiesc repede un oraș mic. Oraș mic ale cărui străzi, școli și spitale le folosim în comun.

Toţi avem grijă să fie bine și frumos în apartamentul nostru. Pe casa scărilor este ceva mai urât, iar în faţa sau mai ales în spatele blocului deseori mizerie și paragină. Acele spaţii, desi sunt comune, ale tuturor, sunt ale nimănui. Orașul e casa noastră extinsă. Cei din oraș sunt familia noastră extinsă. E firesc, așa cum faci pentru bunăstarea familiei, să te implici și în bunăstarea comunității.

Pentru susținerea implicării ne-au inspirat însă:

• un premiu la Gala Premiilor Participării Publice în 2015, pentru o acțiune de ecologizare și reconversie a unui punct de belvedere din Mediaș
• contractul cu nr. 1 ever al Fondului pentru Democrație, pentru un microgrant, în 2017
• locul II la secțiunea Inițiative Cetățenești în cadrul Galei Societății Civile 2018
• revelațiile cotidiene despre frumusețea orașului și oamenilor

Andreea Pavel – fondator Info Sud-Est: Info Sud-Est este o publicație locală fondată de Andreea Pavel și Cristian Andrei Leonte în 2012, ca o alternativă la presa locală tradițională. La scurt timp de la apariția ISE, jurnaliștii și-au concentrat atenția către patrimoniul istoric și cultural ignorat de autorități, vândut ilegal sau lăsat în ruină. Nu am fost inspirați să ne implicăm în salvarea și conservarea memoriei locurilor, ci obligați de lipsa de reacție sau reaua-credință a autorităților care ar fi trebuit să-l protejeze.

Așa a început, în 2014, o serie de campanii despre Palatul Reginei Maria din Mamaia, Sinagoga așkenază, monumentele istorice din centrul vechi al Constanței, iar în 2022, la 10 ani de la fondarea ISE a fost lansată Heritage Constanța, prima arhivă digitală a monumentelor istorice din județul Constanța. Heritage Constanța este un proiect voluntar, finanțat exclusiv din fondurile ISE, cu informații, în română și engleză, despre toate monumentele istorice ale Constanței, cu trasee pentru turiști, cu localizarea monumentelor și fotografii ale acestora etc.

Gala Societății Civile reprezintă o oportunitate excelentă pentru ca munca celor care se implică în comunitatea lor să fie cunoscută și încurajată. Totodată, reprezintă o ocazie rară în care grupurile cu inițiative civice să afle unele de altele, să intre în contact și, de ce nu, să dezvolte proiecte comune și să mixeze idei despre cum se pot implica în continuare în diferite domenii în regiunile în care activează.

Campania GSC 2024 vorbește despre binele comun. Ce înseamnă pentru voi bine comun?

Kádár Tamás: Există oare bine individual? Oricât de mare și frumoasă e casa și mașina ta, vei folosi aceleași străzi, parcuri, spații de agrement, apă, școală, teatru și vei ajunge la același spital. Bunăstarea individului e limitată, ne poate fi bine bine numai tuturor. Respirăm același aer și suntem într-o barcă toți. Together we rise, devided we fall.

Andreea Pavel: Binele comun, așa cum îl vedem noi, este să dăm zilnic comunității ce știm să facem mai bine și cât putem de bine și, când avem nevoie sau când ne așteptăm mai puțin, să primim din comunitate ce are să ne ofere mai bun.
Jobul nostru presupune să dăm zilnic oamenilor informații curate, care implică atenție, muncă, volum mare de informații filtrat rapid și cu exigență.

În momentele critice din societate, atunci când oamenii caută informații verificate și lipsite de isterie, suntem noi cei care primim înapoi atenția cititorilor, dar și recunoaștere și respect pentru munca noastră. Așa aș vedea că funcționează binele comun în relația jurnalist-cititor și înapoi la jurnalist.

Dacă vorbim în general despre o comunitate, binele comun ideal ar fi ca fiecare dintre noi să dea înapoi ceva, zilnic dacă se poate, oricât de mic, locului în care trăiește, ca o recunoaștere și o mulțumire pentru că este parte din locul respectiv. Dacă fiecare dintre noi ar face asta atunci locul respectiv ar întoarce mult mai rapid și mai facil binele către noi.

Spre exemplu, bine comun ”oricât de mic” începe de la chiștocul pe care nu-l aruncăm pe trotuar, excrementele câinelui pe care le strângem în urma lui, o grădină din fața blocului pe care o îngrijim, plasticul pe care îl aruncăm la plastic și hârtia la hârtie și tot așa. Lucrurile astea banale, de zi cu zi, dar pe care ne e lene să le facem sau ”nu avem timp” să le respectăm, ăștia sunt primii pași, cei mai mărunți și aparent fără impact major, către binele comun de durată, consolidat.

Care credeți că este emoția primară care încurajează schimbarea și implicarea pentru bine comun?

Kádár Tamás: Într-adevăr! E o emoție cea care ne conștientizează. Nu e însă ceva pe care am putea pune degetul și în cazul nostru nici măcar dorința unei funcții politice 🙂 În afară de firesc, e profund uman să ne pese de ambient și semeni, dar e suficient dacă luăm exemplu de la o societate de albine, de furnici sau o haită de lupi. Eusocialitate.Ș-apoi, numele este I Love Mediaș. Iubirea.

Andreea Pavel: Furia, frica sau șocul (surpriza). Din punctul meu de vedere una din aceste trei emoții primare declanșează în noi instinctul de implicare, ca o nevoie de supraviețuire, de autoconservare. Gândiți-vă la ONG-urile din domeniul medical. Cele mai multe au pornit de la un șoc, de la o situație care a stârnit revoltă, furie. Cele aplecate spre mediu au la bază frica pentru viitor, o să mai existe el? Și cum o să arate dacă nu facem azi nimic? Voluntarii din zona patrimoniului istoric și cultural au la bază o furie față de nepăsarea sau corupția autorităților, dar și frica față de posibilitatea pierderii memoriei locurilor. Și exemplele pot continua, dar veți vedea că aproape în fiecare caz de implicare civică veți regăsi șocul, frica sau furia ca emoții primare, care au declanșat proiectul civic respectiv și nevoia de ”a schimba ceva”.

Care sunt obiectivele principale ale inițiativei voastre?

Kádár Tamás: Scopul principal e să nu mai fie nevoie de noi. Conștientizarea civică. Înțelegerea faptului că niciodată un individ nu poate avea o viață de calitate, decât prin bunăstarea întregii comunități în care trăiește.

Și brandingul. Cumva faptul că trăim în orașul cu același nume nu e suficient să ne facă să înțelegem că este un bun comun al nostru. Să punem un verb înaintea numelui. I Love. Dacă și tu, să fim un club de suporteri. Iar dacă nu îl poți iubi, să facem împreună să fie mai demn. Să fim demni. Orașul e oamenii. Mediașul suntem noi. Da, și tu.

Andreea Pavel: În ce privește Heritage Constanța, obiectivul nostru ar fi fost să-l replicăm în Tulcea, pentru că istoria locurilor ne este la îndemână, la fel și distanțele. Însă, în lipsa finanțărilor pentru a putea coopta și alte persoane în documentare, scris și fotografii, proiectul rămâne o utopie, cel puțin în următorii 2 ani.

Apoi, ne-am dori ca Ministerul Culturii să nu fi vorbit serios atunci când a anunțat că va aloca 40 de milioane de euro pentru un proiect similar, câte o arhivă digitală a monumentelor din fiecare județ. Suma este complet aberantă, astfel de arhive pot fi făcute sau ar trebui să fie făcute de și cu sprijinul direcțiilor județene. Și prin implicarea voluntarilor/a ONG-urilor.

Ne-am dori ca arhiva să fie multiplicată în fiecare județ dar în schimbul unor sume mult mai decente și aproape de realitate.
Care sunt valorile și principiile fundamentale care vă ghidează în eforturile voastre de a contribui la un viitor mai bun?
Kádár Tamás: Eusocialitatea (din greacă εὖ eu „bun” și „social”), este cel mai înalt nivel de organizare a socialității. Apoi spunem că I Love Mediaș, ca formă juridică 🙂 e un gând. Un gând de conștientizare civică și un simbol de patriotism local. Ne fascinează eforturile și priceperea cu care breslele au clădit această cetate, misiunea noastră e să cinstim viziunea înaintașilor noștri și să lăsăm copiilor orașul doar mai bun decât ce am moștenit.

Andreea Pavel: Toleranța, iubirea și respectul față de memoria locurilor pe care încercăm să le conservăm și a comunităților minoritare care au contribuit la istoria și trecutul unui loc/monument/sit etc. Asta mai presus de toate. Apoi, interesul public. Și nu în ultimul rând ne uităm și încercăm să identificăm modul cel mai eficient prin care am putea să aducem un monument/sit/spațiu/situație în atenția publicului, pentru a mobiliza societatea civilă și a o implica în demersal nostru. Singuri e foarte greu să miști ceva în jurul tău.

Cum vedeți voi contribuția voastră aducând schimbări pozitive în comunitatea noastră?

Kádár Tamás: Pe lângă acțiuni pragmatice, ca să ne iubim trebuie să avem o identitate bine definită și să ne cunoaștem. Cine suntem? Întreabă un medieșean care e casa Heydendorff. Șanse bune să nu fi auzit de ea, și nici de el, deși e vechea primărie și actual sediu al Evidenței Populației. Timp de două secole (!) nu mai puțin de 6 membri ai familiei Heydendorff au ocupat funcția de primar al orașului Mediaș.

Popularizăm valorile locale, patrimoniul natural, cel construit, dar și patrimoniul uman.

Andreea Pavel: Cred că ”am lăsat ceva în urma noastră” prin toate inițiativele derulate în zona patrimoniului istoric și cultural: și prin faptul că Palatul Reginei Maria din Mamaia, vândut ilegal și subevaluat în anii 2000 (la fel și curtea sa) a revenit în patrimoniul Statului român, și prin faptul că Sinagoga nu a fost demolată, dar și prin construirea primei arhive digitale a monumentelor istorice din județul Constanța.

În niciuna din situații Statul nu a dus mai departe ce am făcut noi: Palatul încă este blocat în birocrația dintre ministere și nu e clar ce soartă va avea (la peste doi ani de la decizia definitivă a instanței), iar Ministerul Culturii nu pare interesat să obțină și curtea palatului, de 1,5 hectare, nu a fost deschisă nicio acțiune în instanță. La Sinagogă sunt deja 10 ani de licitații contestate, anulate și iar contestate. Nu e clar când va începe reabilitarea.

Iar după lansarea arhivei nu ne-a căutat nimeni să ne întrebe cum am făcut, cât a costat, de ce am avut nevoie să facem arhiva și cum ar putea fi ea multiplicată în toată țara. Ba dimpotrivă, am aplicat pentru finanțare la Ministerul Culturii, am fost respinși și atunci am stabilit că mai bine ne vedem de treabă și o facem din banii noștri.

Cum vedeți impactul pe termen lung al proiectului vostru asupra comunității și asupra obiectivelor generale ale organizației?

Kádár Tamás: Odată ce înțelegem că suntem unul, să ne cunoaștem. Cine te cunoaște, te iubește. Să știm cine suntem, să știm ce avem, să le îngrijim, să le cultivăm, să ne simțim bine în pielea noastră și în orașul nostru.

Andreea Pavel: Heritage Constanța este actualizată cu informații și fotografii noi, astfel că relevanța ei pentru comunitate este permanentă și se păstrează activă. Ba dimpotrivă, arhiva își va atinge apogeul și va avea o relevanță și mai puternică, după ce ne vom reîntoarce la patrimoniu și ne vom concentra din nou atenția în sfera asta.

Lucrul ăsta se va întâmpla după super anul electoral 2024, când jurnaliștii sunt sufocați cu evenimente la zi, știri și breakinguri din sfera politică, pentru că alegerile de acum sunt extrem de importante pentru ce ne așteaptă în următorii nu 4, ci mai probabil 8 ani.

Care au fost principalele provocări cu care v-ați confruntat în derularea inițiativei voastre și cum le-ați depășit? Ce credeți că ar trebui să se schimbe pentru ca viitorul comun să arate mai bine?

Kádár Tamás: Primul gând a fost că ne-a lipsit resursa umană. Dar nu. Niciodată nu am fost prea puțini care să înțelegem miza. Mereu am fost, dacă nu toți care trebuie, dar câți trebuie.

Al doilea gând a fost resursa financiară. Dar nu. Mereu s-au alăturat sponsori și contributori, sau am primit acel microgrant de la Fondul pentru Democrație.

Al treilea, politicul. Administrația ne-a ajutat ori de câte ori am cerut sprijin, însă poate ar trebui să se întâmple invers. Administrația să aibă în agendă toate ariile de dezvoltare locală și să ceară sprijinul societății civile în puncte concrete.

Începând de la stabilirea acestor arii de dezvoltare necesare și până la implementare. Ar trebui să acționăm ecumenic pentru binele comun, dar administrația e politică și politica nu cunoaște colaborare, decât în interes politic. Și diplomația e egoistă. Ca viitorul comun să arate mai bine, trebuie să dispară „noi și ei”, și să rămânem doar noi, toți.

Andreea Pavel: Lipsa timpului inițial, apoi instaurarea stării de urgență în pandemia COVID-19 ne-au îngreunat mult proiectul. Trebuia lansat în 2020, dar nu am apucat să terminăm documentarea la timp, iar pandemia de la începutul anului ne-a prins cu obiective nedocumentate deloc, cu galerii foto neterminate ș.a.m.d. După toate lunile petrecute blocați în case documentarea în teren de dimineață până seara a venit ca o clătire cu apă proaspătă a creierilor și, pur și simplu, cu aer.

Ce resurse și sprijin ați primit din partea comunității sau a altor organizații de-a lungul timpului pentru proiectul vostru?

Kádár Tamás: Contabilicesc putem spune că am câștigat un microgrant de la Fondul pentru Democrație pentru o aplicație web de sesizare a problemelor de pe domeniul public, sau în colaborare cu Cercetașii din Mediaș, de la Kaufland, pentru singura cișmea cu apă de băut din centrul orașului. Am adunat leu cu leu în urne pentru cauze sociale și am primit sprijin mereu atât de la autorități locale, cât și de la cetățeni.

Pentru ilustrare: prin 2013 ne-am lovit, metaforic și fizic, de ușa de la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Municipal Mediaș. Ușă veche, din fier, greu de deschis și imposibil de închis bine. Am plantat 15 urne la instituții și firme din oraș, într-o încercare de a strânge 4.000 de Euro pentru o ușă modernă, automată. De bună seamă numai din cauza incapacității noastre de comunicare eficientă, cele 15 urne au strâns doar 421 de Lei într-o lună, departe tare de nevoia noastră. O formație folk din Mediaș, Motto, a organizat un concert caritabil, care a adus încă 1136 Lei în contul visului nostru. Am mers total demoralizați la asociația spitalului să predăm suma strânsă, și am dat de o ușă nouă, automată, la Urgențe. Un antreprenor local a cumpărat și a instalat ușa visată, fără să sufle o vorbă. Bani nu am prea strâns, dar am adunat oameni.
https://www.facebook.com/photo/?fbid=239314922870469&set=a.239304252871536

Andreea Pavel: Am încercat să apelăm la donatori pentru finanțarea proiectului și, desi am primit foarte multe mesaje de încurajare și felicitări, nu am reușit să strângem suma de care aveam nevoie. Aș rămâne mai degrabă cu amintirea prietenilor care ne sprijină de la începutul ISE, de 12 ani deja, și ne-au sprijinit și de data asta, inclusiv financiar, a fotografei Ioana Cîrlig care a făcut mai degrabă voluntariat, și a profilor Georgiana Țăranu, Gabriel Stelian Manea și Florin Anghel de la Facultatea de Istorie și Științe Politice (Universitatea ”Ovidius”) care ne-au ajutat voluntar cu documentarea și scrisul. Și dacă am uitat pe cineva rog să mă ierte.

Care sunt cele mai semnificative succese sau realizări pe care le-ați înregistrat până acum în cadrul proiectului vostru?

Kádár Tamás: De când am așteptat întrebarea asta! Cât spațiu avem? 🙂

Greu de ierarhizat succesele, iată eșecul de mai sus a devenit o mare reușită, dar altfel decât ne-am putut noi imagina. Să pomenim totuși câteva reprezentative din 12 ani de existență, în ordine oarecare și sigur incomplet:

Acțiunea de curățare a unei râpe de lângă parcarea cu belvedere de pe DN 14A, un depozit comunitar de gunoi, clandestin și secular, unde s-au reunit voluntar pentru munca de jos, cetățeni, firme, partide, servicii publice și administrația locală. Am adunat 5 tone de gunoi și 2536 de semnături pentru o petiție catre Consiliul Județean, Garda de Mediu și CNAIR și ne-am ales cu o parcare curată și amenajată. Acțiunea a fost premiată de CeRe, la Gala Premiilor Participării Publice în 2015.

https://www.facebook.com/photo/?fbid=286141344854493&set=a.239304252871536

https://www.facebook.com/photo/?fbid=10201982943234131&set=gm.353821391416083&idorvanity=181685378629686

Am reușit să impunem unele Hotărâri de Consiliu, cum ar fi voluntariatul la Poliția Locală, sau să influențăm altele, cum ar fi numirea unor reprezentanți lipsă în asocieri public-privat, sau anularea unor planuri de investiții pe care le-am considerat inoportune.

Administrația, deși criticată fără milă, a fost deschisă dialogului. Considerăm reușite prețioase și câteva dezbateri publice pe teme arzătoare (prospectarea gazelor de șist) și emisiuni radio-tv cu reprezentanții conducerii, pe probleme concrete și punctuale.

O delicatesă, care din păcate nu mai există, dar îl putem reface. Am adoptat clandestin o ramă ruginită de banner abandonat la intrarea în oraș, din care am făcut un monument de inspirație locală.

https://www.facebook.com/media/set/?set=a.478074762327816&type=3

24 decembrie 2013, ziua în care s-a născut Speranţa. Când medieşenii au lucrat în Ajun, pentru a sărbători împreună Crăciunul, în stradă. Numărul celor care au contribuit la împlinirea acestui vis a fost mai mare chiar decât al celor prezenţi acolo. Deloc neglijabil, au donat 676 Lei Crucii Roşii Mediaş în acea seară. Familie extinsă, comunitatea, a înțeles că Mediaşul suntem noi, şi împreună putem orice. Asta e speranţa.

https://www.facebook.com/media/set/?set=a.382966795171947.1073741848.159470510854911&type=3

Oferim Acte de Recunoștință cu titlul de Om fain de Mediaș, vecinilor noștri care acționează pentru comunitate. VIP-uri. Pentru că omul sfinţeşte locul, comunitatea I Love Mediaş își numără uneori oamenii faini care lucrează voluntar în interesul comunităţii sau, prin profesionalismul dovedit, fac cinste oraşului. Recunoștința și încurajarea sunt oferite de către toți cei prezenți la înmânare, semnatari.

https://www.facebook.com/media/set/?set=a.349149148553712&type=3

Organizăm tururi ghidate, numite Turist acasă la Mediaș, la care câte un invitat ne ajută să ne cunoaștem propriul oraș.

https://www.facebook.com/media/set/?set=a.651174070383607&type=3 sau https://www.facebook.com/events/1475829893194404

Cărți poștale, insigne, stickere și merchandising de suvenir cu I Love Mediaș

https://www.facebook.com/media/set/?set=a.370942919707668&type=3

Căsuța cu Cărți în parcul central

https://www.facebook.com/media/set/?set=a.1605628269572454&type=3

Oamenii Mediașului (gen Humans of Amsterdam)

https://www.facebook.com/media/set/?set=a.434451973356762&type=3

Mai multe ediții de Ziua Iei

https://www.facebook.com/media/set/?set=a.463695050432454&type=3

Geocaching. Împânzim orașul și împrejurimile cu mici comori de căutat și de găsit, în cât mai multe locuri de interes.

https://www.facebook.com/photo/?fbid=635350245299323&set=a.239304252871536

Lumina viselor comune. Pe o idee bazată pe Festivalul Luminii, organizat în 23 de oraşe de către Cercetaşii României, ne-am gândit că trebuie să avem un eveniment similar şi la Mediaş. L-am botezat Lumina viselor comune, şi nu a fost un festival, ci o secundă de linişte, în care ne oprim din agitaţia zilnică şi ne bucurăm de lucruri simple. Câţiva voluntari, şcoli şi grădiniţe au confectionat aşa numitele gulguţe, nişte suporturi de lumânări din hârtie refolosită sau personalizată. În seara zilei de 25 mai am format sigla I Love Mediaş din lumânări şi am lansat câteva zeci de lampioane zburătoare, pe platoul de lângă barajul Ighiş. Ne-am bucurat de frumos, de linişte şi de prieteni. Fiecare cu un vis propriu depus în cutia cu vise, dar neapărat şi cu unul comun. Unitate pentru Mediaş.

https://www.youtube.com/watch?v=cqaUVKSONaU
https://www.facebook.com/photo/?fbid=627675643928149&set=a.627674010594979
https://www.facebook.com/ILoveMedias/posts/288284644640163

Andreea Pavel: Asociația Info Sud-Est, care desfășoară campaniile din zona patrimoniului istoric și cultural, are sub umbrelă trei proiecte mari, pe lângă altele:

– Palatul Reginei Maria din Mamaia, vândut ilegal la prețul unui apartament de lux din stațiune, unui grup de interese transpartinic, a fost readus în patrimoniului Statului în urma campaniilor de presă repetate ale ISE. La un moment dat, Ministerul Culturii a dat în judecată cumpărătorii (dreptul de preemțiune al Statului era imprescriptibil), iar ministerul a câștigat în ambele instanțe. Acum, palatul din Mamaia, care este ”fratele mai mare” al celui de la Balcik atât de cunoscut tuturor, este din nou al Statului, doar că autoritățile l-au uitat din nou în paragină și nu se hotărăsc ce să facă;

– Sinagoga așkenază din Constanța urma, cel mai probabil, să fie demolată sau să se prăbușească, iar terenul, situat în centrul vechi al orașului, să ajungă în mâna investitorilor imobiliari. O campanie ISE a adus Sinagoga în atenția publicului, povestea a ajuns inclusiv în presa internațională, cum ar fi în Jerusalem Post sau Jewish Heritage Europe. Povestea campaniilor ISE a ajuns și în Balkan Insight sau alte publicații externe.

– Heritage Constanța, arhiva digitală despre care am vorbit pe larg, și care aduce la un loc toate monumentele istorice și poveștile lor din județ.

ISE a avut și alte inițiative, în care a adus patrimoniul în discuție, în fața comunității și a autorităților.

Spre exemplu, în 2016 a organizat prima dezbatere din Constanța despre patrimoniul istoric și nevoia de schimbare a Legii 422/2001, la care au participat toate autoritățile implicate în procesul de protejare a monumentelor istorice și aplicare a legii: au fost prezenți primarul, președintele consiliului județean, prefectul, parlamentari din fiecare partid care reprezintă comunitatea în Legislativ, proprietari ai monumentelor istorice, reprezentanți ai Facultății de Istorie și Științe Politice, iar Ministerul Culturii ne-a transmis ulterior felicitări și ne-a numit exemplu de bune practici în domeniul implicării civice pentru salvarea și monitorizarea patrimoniului cultural.

Apoi, în 2019, am organizat o expoziție de 3 zile chiar în fața Palatului Reginei Maria din Mamaia, unde aproximăm că în jur de 5000 de persoane, în mare majoritate turiști, au aflat poveștile monumentului, de la construire până la vânzare, au primit gratuit pliante, vederi și abțibilduri cu palatul și regina, dar și o ediție print aniversară a ISE despre palat. După acest moment, proprietarii palatului ne-au contactat și ne-au spus că încep demersuri prin care vor să renunțe la monument pentru că au înțeles că nu vor putea beneficia imobiliar de spațiul respectiv, pentru că nu va înceta niciodată să existe presiunea publică. Expoziția a fost mutată apoi în oraș, în Hotelul Intim, un alt monument istoric de o importanță deosebită din oraș.

Am organizat o expoziție similară în 2023, la Palatul Parlamentului, în fața Plenului, prin asta am încercat să atragem atenția parlamentarilor, ministrului Culturii și altor entități decidente asupra importanței monumentului istoric și al nevoii de punere în valoare a lui și recuperare a curții palatului, de 1,5 hectare. Ulterior, am mutat expoziția în Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța, unde a stat aproape două luni.

Ce planuri și inițiative viitoare aveți pentru a continua să contribuiți la binele comun al comunității?

Kádár Tamás: Avem un album unde ne adunăm visurile pentru Mediaș, apoi facem tot ce ne stă în putere ca ele să devină realitate.

Printre cele multe locale, visăm și pentru țară. În urmă cu 11 ani sistemul de garanție pe PET https://www.facebook.com/photo/?fbid=349045251897435&set=a.239304252871536

“Albumele foto cu locuri frumoase şi oameni faini din Mediaş nu sunt singurele scopuri ale acestui proiect. Vrem mult mai mult. În primul rând, I Love Mediaş trebuie să fie o declaraţie, o atitudine, un simbol de patriotism local, brandul nostru. Şi nu doar la nivel declarativ, cei care poartă şi simt I Love Mediaş, trebuie prin acţiuni concrete să dovedească asta, şi prin puterea exemplului dat, să răspândească această gândire.

Gândiţi-vă la un aspect din oraş, ce aţi vrea să-l îmbunătăţiţi. Punctual, concret. Poate fi o idee total fezabilă şi pragmatică, cum ar fi o statuie cu St. L. Roth stând pe bancă în piaţa centrală, sau poate fi un vis utopic, fantezist. Facem un exerciţiu de imaginaţie şi gândire, dar poate vom chiar reuşi să realizăm unele vise împărtăşite de voi.”
hhttps://www.facebook.com/media/set/?set=a.239304252871536&type=3

Și mai vrem neapărat să avem un site I Love Mediaș, pe care să arhivăm tot ce am făcut, să ne fie merinde pentru mai departe și o sursă de documentare despre acel patrimoniu natural, construit și uman.

Andreea Pavel: Momentan, prioritățile noastre sunt să facem follow-up la toate proiectele pe care le-am desfășurat până acum și să le finalizăm (vezi nevoia de recuperare a curții Palatului Reginei Maria, nu doar a clădirii în sine).

Apoi, avem o listă cu alte monumente istorice aflate în pericol de ruinare iremediabilă pe care vrem să le aducem în atenția publicului și pentru a căror reabilitare sau recuperare vrem să milităm.

Și cel mai îndrăzneț proiect al nostru este dezvoltarea/promovarea turismului cultural la Constanța-Tulcea (Dobrogea), iar aici ne gândim în special la parteneriate cu alte ONG-uri din zona patrimoniului cultural sau parteneriate/bartere prin care Heritage Constanța să fie pusă în valoare la adevăratul potențial și să reprezinte un punct de plecare pentru turiștii străini care să afle astfel de ce merită să vină aici într-o călătorie, unde se pot caza în condiții bune, ce și unde pot mânca, unde pot petrece și ce pot face în afară de plajă.

Cum ați colaborat cu alte grupuri de inițiativă sau organizații și cum credeți că această colaborare a influențat rezultatele proiectului vostru?

Kádár Tamás: Un vis visat singur e un vis. Un vis visat de mai mulţi e realitatea.

Evident că nu a trebuit să inventăm roata și că reușitele sunt fructele colaborării.

Începuturile noastre se confundă cu începuturile Crucii Roșii la Mediaș, cu nenumărate acțiuni caritabile. Am cules deșeuri în pădure cu Clubul Lions sau Let’s do it, Romania, am construit singura cișmea de băut din centrul municipiului Mediaș alături de Cercetașii României și Kaufland, am plantat copaci cu Asociația Dianthus… și sigur uităm grațios multe alte organizații cu care am conlucrat.

Andreea Pavel: Din păcate, la nivel local grupurile de inițiativă sunt restrânse și nu am avut ocazia să colaborăm până acum cu ONG-uri din zonă. Tocmai de aceea, un astfel de proiect cum este campania de comunicare GSC și oportunitățile pe care aceasta le aduce în dezvoltarea colaborărilor și parteneriatelor sunt atât de importante. Mai ales pentru grupurile de inițiativă din provincie.

Dați-ne un exemplu în care puterea comunității a reușit să aducă schimbări relevante în societate. Care credeți că a fost catalizatorul?

Kádár Tamás: Toate reușitele au fost posibile prin puterea comunității și sinergiei. A fost nevoie de o scânteie, o idee în jurul căreia să se adune actorii necesari, un simplu apel, dar bine împachetat. Schimbări izolate s-au produs de la nivel de administrație publică, până la voluntariat, dar pentru sustenabilitate este necesar să nu uităm însemnătatea unei comunități. Pentru asta trebuie să continuăm să ne purtăm ca o comunitate. Noi pentru noi.

Andreea Pavel: Primele exemple care îmi vin în minte sunt Dăruiește Viață și Dăruiește Aripi care au construit, la propriu, spitale și secții medicale. Catalizatorul trebuie să fi fost că proiectele lor ”ne-au atins” pe toți acolo unde ne doare: ce ne lipsește tuturor atunci când ajungem într-un spital. În cazul de față ne-au lipsit însuși spitalele/secțiile respective.

Ce mesaj ați transmite celorlalte grupuri de inițiativă și comunității în ansamblu pentru a încuraja și a mobiliza mai multe persoane să se implice în inițiative pentru binele comun?

Kádár Tamás: Binele invinge!

Andreea Pavel: Dacă vă surprindeți adesea spunându-vă, dumneavoastră sau celor din jur, ”Dom’le, de ce la alții se poate și la noi nu?” este poate pentru că nu v-ați implicat încă. Să așteptăm de pe margine „să se întâmple și la noi”, ca și cum ”întâmplatul” ar veni cu un curier, trimis de nu-se-știe-cine și de nu-se-știe-unde, nu este sigur soluția. Nu ”se întâmplă” și ”se face” din senin. Eu fac. Tu faci. Ea și el fac.

Atât “I Love Mediaș” cât și ‘’Asociația Info Sud-Est’’ își propun să promoveze valorile locale și să implice cetățenii în procesul de luare a deciziilor și de acțiune pentru a contribui la un viitor mai bun pentru comunitatea și orașele lor. Prin acțiuni concrete și prin sensibilizarea opiniei publice, aceste grupuri de inițiativă civică demonstrează că puterea comunității poate aduce schimbări pozitive și durabile în societate.

 

Seria de interviuri „Comunități pentru binele comun” este un proiect original PRwave dedicat celei de a 22-a ediții a Galei Societății Civile, pentru promovarea activităților desfășurate de grupurile de inițiativă civică.

Ediția cu numărul 22 s-a încheiat cu Festivitatea de Premiere GSC 2024 pe 20 iunie, la NORD Events Center (Bulevardul Dimitrie Pompeiu nr. 4-6).

Gala Societății Civile (GSC) este un proiect The Institute, inițiat în anul 2002, al cărui scop este acela de a susține și promova activitatea sectorului non-profit, neguvernamental din România. Prin intermediul competiției anuale, Gala Societății Civile premiază de peste 20 de ani inițiativele care contribuie la schimbarea în bine a României, devenind un barometru pentru recunoașterea reușitelor sectorului asociativ. Iar cu ajutorul platformei de știri galasocietatiicivile.ro, GSC promovează zi de zi iniţiativele şi programele implementate de ONG-uri, voluntari, grupuri de iniţiativă şi departamentele de CSR ale companiilor.

Gala Societății Civile este un proiect The Institute.
Partener Principal: Rompetrol
Partener pentru Sustenabilitate: Lidl
Partener Secțiune Educație și Învățământ: BCR
Partener Secțiune Artă și Cultură: Globalworth
Partener Secțiune Dezvoltare Economică și Socială: Purcari
Partener Secțiune Sănătate: Secom Healthcare și Good Routine by Secom
Partener Secțiune Comportament Civic și Participare publică: RetuRO
Partener Secțiune Programe: TPC Leadership
Proiect cultural finanțat de: Ministerul Culturii
Parteneri Culturali: Primăria Municipiului București prin ARCUB
Parteneri Strategici: Ashoka România, ASAP România
Parteneri Media Strategici: Pro TV, Rock FM, Euromedia, YOOH
Parteneri Media: IQads, România Pozitivă, Spotmedia, Știri.ONG, Revista Biz, PRwave, Zile și Nopți, RADOR, AGERPRES
Parteneri Tradiţionali: Netvibes, MediaTrust
O campanie: Gavrilă&Asociaţii