Bijuteriile – atrag, completează personalitatea și ținutele. Vă invităm să o cunoașteți pe Rodica Savici, designer & creator de bijuterii și să aflați călătoria ei antreprenorială, cu provocările, bucuriile și lecțiile aduse. Descoperiți cum o întâmplare, ceva temporar a dus la o carieră frumoasă și o afacere prosperă, ce sfaturi are Rodica pentru tinerii antreprenori și multe alte lucruri interesante din această discuție!
Pentru început, te rog să ne spui câte ceva despre tine
Numele meu este Rodica Savici, am 46 de ani, sunt de lângă Târgoviște, județul Dâmbovița. Am absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine în București, secția Engleză-Spaniolă, dar nu am profesat niciodată în învățământ. La revenirea în orașul meu aveam nevoie de un loc de muncă și am găsit unul în domeniul tâmplăriei PVC (termopane, cum le spune lumea).
Am ajuns în domeniu cu totul întâmplător, la momentul respectiv aveam nevoie de un loc de muncă și aș fi acceptat orice mi se oferea. Zisesem că va fi ceva temporar, până găsesc altceva mai bun, dar mi-a plăcut să lucrez cu oamenii, am început să învăț partea tehnică (sunt multe detalii tehnice despre profilele PVC, sticlă, feronerie etc. pe care un consilier de vânzări trebuie să le știe pentru a avea succes).
Și cum eu sunt o perfecționistă, am învățat foarte multe (prima firmă la care am lucrat mi-a pus la dispoziție materiale și mi-a facilitat accesul la diverse cursuri de specializare). Și uite așa, ceea ce se voia a fi doar un job temporar a devenit o perioadă frumoasă de 15 ani din viața mea.
Când, de ce și cum ai făcut pasul către antreprenoriat?
Acum aproximativ 10 ani, în mod cu totul întâmplător am descoperit bijuteriile din mărgele. Pur și simplu a fost dragoste la prima vedere!
La început a fost doar un hobby, ceva ce făceam în timpul liber, pe lângă jobul de la termopane.
A fost provocator la început, deoarece nu erau tutoriale în limba română (nici în limba engleză nu se găseau prea multe), am învățat pur și simplu experimentând.
Dar m-au fascinat atât de tare minunățiile pe care le vedeam pe internet, încât am tot căutat metode să realizez și eu unele. Și după ani de studiat, încercat, făcut și desfăcut… am reușit.
Apoi a venit o serie de evenimente nefericite…
În noiembrie 2017 am aflat că tata suferă de o boală gravă. Am fost nevoită să-mi las serviciul pentru a avea grijă de el, fiindcă n-ar fi avut cine. Mama mea era deja bolnavă, avea o malformație gravă la inimă din naștere. La momentul ăla mama se mai deplasa, dar nu mai putea face mare lucru în gospodărie.
În martie 2018 tata a murit. La scurt timp, a căzut și mama la pat, după care în noiembrie 2019 a murit și ea.
După moartea lor eram practic la o răspântie: trebuia să aleg dacă îmi caut din nou un loc de muncă și revin la statutul de angajat… sau îmi urmez visul de a duce arta mărgelelor la un alt nivel.
Am ales mărgelele și nu-mi pare rău nici o secundă, pentru că asta e ceea ce mă împlinește, acesta este scopul meu pe lume!
Mi-am dat seama că asta e adevărata mea misiune: aceea de a oferi experiențe de neuitat prin intermediul bijuteriilor pe care le confecționez.
Cred cu tărie că fiecare femeie merită să se simtă admirată și frumoasă la evenimentele speciale din viața ei!
Ce servicii oferi acum și cine sunt clienții tăi?
De câțiva ani lucrez în special pe comandă, bijuterii personalizate după gustul doamnelor care apelează la serviciile mele.
M-am axat în principal pe coliere statement cu flori 3D. Asta și datorită faptului că sunt o mare iubitoare de flori (și îmi doresc să le redau cât mai fidel, transpunând florile în bijuterii care să reziste peste generații), dar și pentru că vreau să ofer clientelor mele bijuterii la fel de unice și originale ca ele. Sunt mai multe persoane în România care fac bijuterii din mărgele, dar eu am vrut să vin pe piață cu ceva cât se poate de diferit și special.
Bazându-se pe piesele deja existente în portofoliul meu sau pur și simplu pe o idee a lor, pornim o discuție și îmi spun ce și-ar dori.
Alegem împreună culorile, modelul, tipul de închidere, lungime și alte aspecte.
Păstrăm legătura și trimit poze în diverse etape pe tot parcursul execuției, în așa fel încât doamna respectivă să știe chiar înainte de a primi colierul că se va aranja perfect și că va fi admirată de toți.
Clientele mele sunt în general doamne în jurul vârstei de 40 de ani, cu un venit peste medie și care își doresc să arate fabulos la evenimentele la care participă.
Care a fost cea mai mare provocare în business pentru tine? Și cum ai depășit această provocare?
Cea mai mare provocare a fost în pandemie. Mai ales că începutul pandemiei a venit la scurt timp de la debutul meu ca antreprenor. Spun „antreprenor” deși eu nu mă consider un om de afaceri, în adevăratul sens al cuvântului, ci mai degrabă un artist care încearcă să își câștige existența prin intermediul creațiilor sale și să aducă un plus de culoare și frumusețe în lumea asta gri.
Înainte de a se institui lockdown-ul, aveam o listă de așteptare pe câteva luni înainte, treburile se așezaseră în matca lor foarte frumos.
Dar odată cu sistarea evenimentelor, doamnele nu mai aveau unde să poarte bijuterii. Plus criza financiară care se accentua și nesiguranța zilei de mâine.
Oamenii țineau banii pentru lucruri de strictă necesitate, prin urmare bijuteriile ieșeau din ecuație, fiind considerate un lux la care au renunțat atunci. Așa că unele persoane au anulat comenzile. Și în afară de faptul că nu mai veneau alte comenzi, m-am văzut nevoită să returnez și avansul perceput de la ele.
A urmat o perioadă destul de grea, atât din punct de vedere financiar, cât și psihologic.
Am avut marele noroc să am câteva cliente fidele și prietene, care „m-au menținut pe linia de plutire” cu câteva comenzi.
Puține comenzi, dar suficiente încât să depășesc acea perioadă nefastă.
A fost o situație win-win până la urmă, pentru că ele simțeau totuși nevoia de a arăta bine și de a-și face o bucurie sufletească, în ciuda faptului că nu mai erau evenimente, iar pe mine acele comenzi m-au ajutat să trec peste acea perioadă și să nu renunț la visul meu.
Cum te-ai promovat la început (personal și afacerea) și cum te promovezi acum?
Ca orice începător fără experiență, am creat o pagină de Facebook și mi-am invitat toți prietenii să-mi aprecieze pagina, crezând că vor năvăli toți să cumpere de la mine.
Evident, nu a funcționat.
Atunci credeam că sunt invidioși pe mine, pentru că văzusem niște discuții de acest gen pe niște grupuri de Facebook. Cât de greșit!
Oamenii respectivi, oricât de prieteni mi-ar fi fost, pur și simplu nu erau interesați de bijuteriile mele!
Habar nu aveam de client ideal, promovare, branding etc.
Între timp, lucrurile au evoluat. Am realizat că trebuie să schimb ceva, așa că am făcut diverse cursuri care să mă ajute să îmi promovez creațiile în așa fel încât să ajung la persoanele care sunt cu adevărat interesate de ceea ce ofer eu.
Deocamdată eu fac tot ce ține de promovare, adică fac și editez fotografiile, scriu textele, fac postările etc. E adevărat că acest lucru îmi răpește din timpul necesar efectiv pentru creație, dar am de gând ca în viitor să externalizez o parte din aceste îndatoriri și să mă concentrez mai ales pe partea creativă.
Ce îți propui pentru acest an și pentru următorul?
Pentru finalul acestui an plănuiesc și am în lucru lansarea unei noi game de produse (încă nu pot da detalii, pentru că aș strica surpriza). Pot doar să spun că încă nu am văzut la nimeni în România acest gen de produse și sper că prin acest lucru să îmi încânt clientela deja existentă și, de ce nu, să atrag și alte cliente dornice să își exprime unicitatea.
Iar pentru anul viitor am în plan lansarea web site-ului (încă nu am unul). Am avut o tentativă anul trecut, dar au avut loc niște evenimente în viața mea personală care m-au ținut pe loc atunci, așa că am amânat.
Pe lângă site, plănuiesc extinderea gamei de produse (în afară de ceea ce pregătesc pentru sfârșitul acestui an). Partea asta e doar la stadiul de idee, încă nu m-am apucat concret de nimic, studiez piața înainte pentru a vedea care ar fi cea mai bună abordare.
Ți-ai atins obiectivele pe care ți le-ai propus când ai lansat afacerea? Dacă da, ai ales unele noi? Dacă nu, care e cea mai mare piedică?
În general sunt un om foarte organizat. Evident, mai apar și situații neprevăzute (cum a fost pandemia), și trebuie să le facem față și să găsim soluții.
Așa cum am spus mai sus, eu nu mă consider un om de afaceri, în sensul clasic al cuvântului.
Am un obiectiv pe termen lung și altele pe termen mai scurt.
Ce mi-am propus eu în primă fază a fost să reușesc să mă întrețin din această activitate, făcând ceva care să îmi aducă și satisfacții sufletești. Până acum am reușit, cu toate că au fost și perioade mai dificile.
Evident că îmi doresc și să mă dezvolt. Și așa cum am spus anterior, plănuiesc lansarea unor noi produse și lansarea site-ului, pentru că e timpul să trec la nivelul următor.
Dar obiectivul meu principal este să ajung să creez cât mai multe bijuterii care să le facă pe femeile care le poartă să se simtă ca niște regine.
Te-ai confruntat cu auto-limitări? Cum le-ai făcut față? Ce sfaturi ai pentru cei care trec prin aceleași temeri?
O, categoric. Nu cred că există cineva, indiferent de domeniul de activitate, care să nu aibă temerile acestea la început.
Cred că în special generația 40+ se confruntă cu aceste temeri, datorită felului în care am fost educați, a mentalității de angajat care a rămas adânc înrădăcinată în noi.
Frica asta vine din faptul că nu de puține ori am auzit în copilărie că trebuie să înveți bine, ca mai apoi să ai un loc de muncă sigur și un venit stabil. Pe vremea aceea era o rușine să pleci de la un loc de muncă pentru a te angaja în altă parte. De firme private și lucrat pe cont propriu nici nu se punea problema. Și e destul de greu să faci trecerea (în propria ta minte) de la mentalitatea de angajat la cea de antreprenor.
Ca în orice pe lumea asta, există și riscuri. Și depinde de fiecare dacă e dispus să își asume riscul unui eșec răsunător pentru a ajunge cu adevărat la succes.
Evident, la început mai și greșești.
Dar greșeala face parte din procesul de învățare și este esențială în dezvoltarea stabilă și coerentă atât a individului cât și a unei afaceri.
Așadar, tinerilor să nu le fie frică de eșec și să pună în practică ideile în care cred cu adevărat și care dau o valoare în plus proiectului.
Apoi… învățarea e un proces continuu, nu se oprește la terminarea școlii. Dacă vor să atingă excelența într-un domeniu, trebuie să se perfecționeze constant.
Și ar mai fi un lucru: să nu se compare niciodată cu alții. Fiecare e în etape diferite de dezvoltare și e irelevant (și uneori frustrant) să vadă că poate aparent, celălalt are mai mult succes decât ei. Să încerce mereu să se autodepășească, să fie din ce în ce mai buni în ceea ce fac, să se compare doar cu ei înșiși, cei din trecut. Și succesul va veni cu siguranță.
La fel de important e să nu renunți după un eșec, ci să-l percepi drept o lecție care îți va deschide noi căi de urmat.
Privind în urmă, ce ți-ai fi dorit să știi când ți-ai lansat afacerea? La ce nu te așteptai și ți s-a întâmplat ca antreprenor?
Cu toate că aveam experiență de aproximativ 15 ani în vânzări în showroom, vânzarea pe internet e cu totul altceva. Cu siguranță mi-ar fi fost util să știu de la început mai multe despre branding, marketing și antreprenoriat în general.
A trebuit să învăț și să mă adaptez pe parcurs. Și încă mai am multe de învățat și perfecționat.
Nu mă așteptam să vină pandemia și să lovească în plin în afacerile mici, la început de drum. Dar pe de o parte a fost benefic pentru mine, pentru că m-a forțat cumva să lupt și mai tare pentru visul meu.
E ca șofatul. Tata avea o vorbă: cei care fac școala de șoferi iarna, ies întotdeauna șoferi foarte buni. Pentru că dacă reușești ca începător să stăpânești mașina pe gheață și polei, cu siguranță că pe vreme bună ți se pare floare la ureche.
Care ar fi top 5 sfaturi pe care le-ai da cuiva care vrea să urmeze aceeași cale, a antreprenoriatului?
Să aibă curajul să înceapă.
Să nu renunțe niciodată la visul lor.
Să învețe și să se perfecționeze continuu.
Să se înconjoare cu oameni care au succes și să se inspire de la ei.
Să considere fiecare eșec drept o lecție.
Și să încheiem pe o notă personală: Spune-ne 5 lucruri pe care nu le știe lumea despre tine
Pe lângă pasiunea mea pentru flori, mai am și alte pasiuni, despre care am vorbit mai puțin public. De exemplu, am o colecție impresionantă de șervețele, unele chiar foarte vechi și rare.
De asemenea, mai colecționez și alte obiecte, cum ar fi vaze în miniatură.
Îmi place să lucrez în grădină, mă relaxează să am grijă de florile mele, care-mi sunt atât de dragi.
Sunt pasionată de citit, psihologie, NLP, neuroplasticitate și epigenetică.
Am o ambiție care ar putea muta munții din loc, întotdeauna mi-am dorit să fiu cea mai bună în ceea ce fac și lucrez la asta în permanență.
A, și sunt „grammar nazi”, lucru pentru care unii mă condamnă, dar de care eu sunt foarte mândră.
Care e cuvântul care te definește? Dar cuvântul care definește afacerea ta?
Nu știu dacă mă pot limita la un singur cuvânt în ceea ce mă privește.
Aș spune că cele mai importante cuvinte care mă definesc pe mine personal sunt ambiția, respectul și corectitudinea.
Iar în cazul afacerii mele definitorii sunt evoluția și excelența.
