o a doua sansa intreprinzatorilor cinstiti
Comisia Europeană a prezentat o serie de principii comune aplicabile procedurilor de insolvență inițiate la nivel național împotriva întreprinderilor aflate în dificultăți financiare. Obiectivul acestora este de a pune accentul pe încurajarea restructurării într-un stadiu incipient a întreprinderilor viabile, prevenindu-se astfel intrarea lor în insolvență, mai degrabă decât pe lichidarea întreprinderilor respective. Având în vedere cele aproximativ 200.000 de întreprinderi din UE care riscă să intre în insolvență și cele 1,7 milioane de persoane care riscă să își piardă locul de muncă în fiecare an ca urmare a acestei situații, Comisia dorește să ofere întreprinderilor viabile șansa de a se restructura și de a se menține pe piață.
Reformarea normelor naționale în materie de insolvență ar fi în avantajul tuturor părților: le-ar permite firmelor viabile să își continue activitatea și să protejeze locurile de muncă și, totodată, ar crea un mediu mai favorabil pentru instituțiile creditoare, care în acest fel și-ar putea recupera o parte mai importantă din investiții decât dacă întreprinderile debitoare ar da faliment. Întreprinzătorilor cinstiți care au trecut printr-un faliment ar trebui să li se ofere rapid o a doua șansă, întrucât s-a dovedit că aceștia au mai mult succes a doua oară. Recomandarea survine în urma unei consultări publice desfășurate anul trecut cu privire la o abordare europeană a insolvenței (IP/13/655) și a unei propuneri de revizuire a normelor UE privind cazurile de insolvență transfrontalieră, care a fost aprobată recent de Parlamentul European (MEMO/14/88).
„Întreprinderile sunt indispensabile pentru crearea de prosperitate și de locuri de muncă, dar să pui pe picioare o întreprindere și să o menții pe linia de plutire e greu, mai ales în contextul economic actual”, a declarat doamna Viviane Reding, vicepreședinte a Comisiei Europene și comisarul UE pentru justiție. „În condițiile în care tot mai multe întreprinderi se confruntă cu dificultăți financiare în Europa, trebuie să reconsiderăm felul în care abordăm problema insolvenței societăților comerciale. Prima firmă producătoare de automobile a lui Henry Ford a intrat în faliment după 18 luni de activitate, însă acesta a ajuns mai târziu să înființeze una dintre cele mai de succes societăți din lume. Nu ar trebui să sufocăm inovarea — dacă la început un întreprinzător cinstit are parte de eșec, ar trebui să i se dea posibilitatea să încerce din nou. Normele noastre privind insolvența ar trebui să faciliteze un nou început”.
„Trebuie să instituim un mecanism eficient care să ne permită să îi deosebim pe întreprinzătorii cinstiți de cei necinstiți, acest lucru fiind esențial pentru reducerea stigmatului cu care este asociat în prezent falimentul”, a întărit vicepreședintele Antonio Tajani, comisarul UE pentru industrie și antreprenoriat. „Această distincție ar trebui să permită eliminarea discriminării acelor întreprinzători care au ajuns într-o situație de faliment fără să fi comis fraude, astfel încât aceștia să poată beneficia de orice sprijin de piață disponibil pentru a porni o nouă afacere.”
Recomandarea Comisiei va contribui la instituirea unui cadru coerent pentru normele naționale în materie de insolvență, cerând statelor membre:
-
să faciliteze restructurarea într-un stadiu incipient a întreprinderilor aflate în dificultăți financiare , înainte de lansarea procedurii oficiale de insolvență și fără proceduri lungi sau costisitoare, astfel încât să limiteze recurgerea la procedura de lichidare;
-
să permită întreprinderilor cu datorii să își restructureze activitatea fără să fie nevoie să se înceapă oficial procedurile judiciare;
-
să dea întreprinderilor aflate în dificultăți financiare posibilitatea de a solicita o perioadă de grație temporară de până la patru luni (care să poată fi prelungită până la cel mult 12 luni), perioadă în care să adopte un plan de restructurare, înainte ca instituțiile creditoare să poată iniția proceduri de executare silită împotriva lor;
-
să faciliteze procesul de adoptare a planului de restructurare, ținând seama atât de interesele debitorilor, cât și de cele ale creditorilor, astfel încât să se mărească șansele de salvare a întreprinderilor viabile;
-
să reducă impactul negativ pe care falimentul l-ar avea asupra șanselor viitoare ale unui întreprinzător de a pune bazele unei noi afaceri, în special prin descărcarea acestora de datorii în termen de cel mult trei ani.
Următoarele etape: Conform recomandării, statele membre ar trebui să instituie măsuri corespunzătoare în termen de un an. În termen de 18 luni de la adoptarea recomandării, Comisia va efectua o evaluare a stării de fapt, pe baza rapoartelor anuale ale statelor membre, pentru a stabili dacă sunt necesare măsuri suplimentare pentru a consolida abordarea orizontală în materie de insolvență.
Context
Cazurile de insolvență sunt o componentă inerentă a unei economii dinamice și moderne. La nivelul UE, aproximativ jumătate din întreprinderi au o durată de viață de mai puțin de cinci ani și aproximativ 200 000 de firme intră în insolvență în fiecare an, adică aproximativ 600 de întreprinderi în fiecare zi. Un sfert dintre aceste falimente au un element transfrontalier, iar numărul lor este în creștere — s-a dublat de la începutul crizei și această tendință pare să se mențină în 2014.
În plus, există date care sugerează că întreprinzătorii care s-au confruntat cu un eșec învață din propriile greșeli și, în general, au mai mult succes a doua oară. Aproape 18 % dintre întreprinzătorii care ajung să aibă succes au avut parte de eșec la prima încercare.
Prin urmare, este esențial să existe legi moderne și proceduri eficiente care să permită întreprinderilor care au suficientă substanță economică să depășească dificultățile financiare și să beneficieze de o „a doua șansă”. Cu toate acestea, în multe țări din UE, normele în materie de insolvență conduc întreprinderile viabile care traversează dificultăți financiare mai degrabă către lichidare decât spre restructurare. De asemenea acestea nu le permit întreprinzătorilor cinstiți care au trecut printr-o procedură de insolvență să beneficieze de o a doua șansă, prin faptul că impun termene lungi de descărcare de datorii.
În lumina experienței, cu cât întreprinderile aflate în dificultate au posibilitatea să se restructureze mai devreme, cu atât șansele lor de a se salva sunt mai mari. Însă restructurarea timpurie (înainte de lansarea procedurii oficiale de insolvență) nu este posibilă în mai multe țări (de exemplu, în Bulgaria, Ungaria, Republica Cehă, Lituania, Slovacia, Danemarca), iar dacă este posibilă, procedurile pot fi ineficiente sau costisitoare, reducând stimulentele oferite societăților pentru a se menține pe linia de plutire. În sfârșit, în unele țări pot trece mulți ani până ce întreprinzătorii cinstiți care au dat faliment pot să fie descărcați de datoriile vechi și pot testa o nouă idee de afaceri (Austria, Belgia, Estonia, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Croația, Polonia, Portugalia și România). Atunci când un întreprinzător cinstit intră în faliment, prin scurtarea perioadei de descărcare de datorii s-ar garanta faptul că un eventual faliment nu devine o „condamnare pe viață”.
Divergențele dintre legislațiile statelor membre au un impact asupra ratelor de recuperare a creanțelor de către creditorii transfrontalieri, asupra deciziilor de investiții transfrontaliere și asupra restructurării grupurilor de societăți. O abordare mai coerentă la nivelul UE nu numai că ar îmbunătăți nivelul sumelor recuperate de creditori și fluxul investițiilor transfrontaliere, dar ar avea și un impact pozitiv asupra spiritului întreprinzător, asupra ocupării forței de muncă și a inovării.
Cadrul existent al UE în materie de insolvență
Normele europene privind insolvența transfrontalieră sunt stabilite de Regulamentul (CE) nr. 1346/2000 privind procedurile de insolvență („Regulamentul privind insolvența”), care se aplică de la 31 mai 2002. Regulamentul conține norme în materie de jurisdicție, recunoaștere și lege aplicabilă și prevede coordonarea procedurilor de insolvență deschise în mai multe state membre. Regulamentul se aplică atunci când debitorul are o prezență comercială sau creditori în alt stat membru decât statul său membru de origine.
În decembrie 2012, Comisia Europeană a prezentat un pachet de măsuri menite să modernizeze aceste norme în materie de insolvență(IP/12/1354, MEMO/12/969). La 5 februarie 2014, Parlamentul European a votat în favoarea propunerii Comisiei, care trebuie acum să fie aprobată de miniștri în cadrul Consiliului pentru a deveni lege (MEMO/14/88).
În paralel, Comisia a lansat în iulie 2013 o consultare publică privind o abordare europeană a eșecului în afaceri și a insolvenței (IP/13/655), cu scopul de a culege puncte de vedere cu privire la aspecte cheie, cum ar fi perioada necesară pentru descărcarea de datorii, condițiile de inițiere a procedurii, normele privind planurile de restructurare și măsurile necesare pentru IMM-uri.
Mai multe state membre ale UE au primit recomandări în contextul semestrului european — ciclul UE de coordonare a politicilor economice — în care acestea erau invitate să își reformeze mai multe aspecte ale sistemelor lor de insolvență (este vorba de Spania, Letonia, Malta și Slovenia). Alte câteva au lansat procesul de reformare a legislației lor pentru a îmbunătăți posibilitățile de salvare a societățile aflate în dificultăți financiare, a reduce perioadele de descărcare acordate întreprinzătorilor sau, la un nivel mai general, pentru a-și îmbunătăți cadrul normativ în materie de insolvență (este vorba de Olanda, Luxemburg, Polonia, Letonia, Cipru, Estonia, Croația și Marea Britanie).
Pagini Utile
-
Recomandarea Comisiei privind o nouă abordare europeană în materie de eșec în afaceri și insolvență
-
Pagina de internet a dnei Viviane Reding, vicepreședinte al Comisiei Europene și comisarul UE pentru justiție
-
Urmăriți activitatea vicepreședintelui Reding pe Twitter: @VivianeRedingEU
-
Pagina de internet a dlui Antonio Tajani, vicepreședinte al Comisiei Europene și comisarul UE pentru industrie și antreprenoriat
-
Urmăriți activitatea vicepreședintelui Tajani pe Twitter: @AntonioTajaniEU
