Conform sondajului de opinie realizat de INSCOP Research la comanda News.ro în februarie 2024, trei sferturi dintre români consideră că războiul din Ucraina este periculos pentru România.
Metodologie: Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda agenției de știri News.ro. Datele au fost culese în perioada 22 – 29 februarie 2024. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.
Războiul din Ucraina, periculos pentru România
76% dintre români consideră că războiul din Ucraina este periculos pentru România, în timp ce 21.7% sunt de părerea contrarie, iar 2.3% nu știu sau nu răspund.
Votanții PSD-PNL și ai AUR, femeile, persoanele cu vârsta peste 45 de ani, persoanele cu educație superioară, gulerele albe, angajații la stat cred într-o proporție ceva mai mare decât media că războiul din Ucraina este periculos pentru România. Sunt de părere că războiul din Ucraina nu este periculos pentru România mai ales: bărbații, persoanele cu vârsta sub 45 de ani, cei inactivi potențial activi, cei cu un venit mai ridicat.
Alocarea mai multor bani pentru Armată
59.8% declară că, în contextul conflictului din Ucraina, sunt de acord ca România să aloce mai mulți bani pentru Armată, în timp ce 36.6% își exprimă dezacordul, iar 3.6% nu știu sau nu răspund.
Sunt de acord ca România să aloce mai mulți bani pentru Armată mai ales: votanții PSD-PNL și ai AUR, persoanele cu vârsta peste 45 de ani, persoanele cu educație superioară, gulerele albe, locuitorii din București și din mediul urban, angajații la stat și cei care nu au cont pe social-media. Nu sunt de acord ca România să aloce mai mulți bani pentru Armată mai ales: votanții ADU, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație primară, cei inactivi potențial activi, locuitorii din rural, cei cu un venit mai redus.
