Conform sondajului de opinie realizat de INSCOP Research la comanda News.ro în februarie 2024, peste 40% dintre români cred că rețelele sociale sunt canalele de informare cele mai expuse la dezinformări și propagarea de știri false.
Metodologie: Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda agenției de știri News.ro. Datele au fost culese în perioada 22 – 29 februarie 2024. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.
Remus Stefureac, director INSCOP Research: ”Fenomentul dezinformarii și răspândirii știrilor false este conștientizat de o bună parte a populației care crede că a fost expusă personal, identifică rețelele sociale drept principalul mediu în care se răspândesc dezinformări, văd Rusia drept principala țară care susține astfel de acțiuni, în creștere semnificativă comparativ cu 2022, după agresiunea militară împotriva Ucrainei și cred că insituțiile statului ar trebui să protejeze populația, dar și oamenii înșiși ar trebui să se apere de influența știrilor false și a dezinformării.”
Surse de informare
51.6% dintre români obișnuiesc să se informeze cel mai des de la posturile TV, 28.3% de pe rețelele sociale, 12.7% de pe site-urile de știri, 4.8% de la posturile de radio și 1.3% din ziare și reviste. Nu știu sau nu răspund 1.3% dintre cei chestionați.
Se informează cel mai des de la posturile TV in proporții ceva mai mari decât media populației: votanții PSD-PNL, femeile, persoanele cu vârsta peste 45 de ani, cei cu un nivel de educație mai redus, cei inactivi pasivi, locuitorii din urbanul mic sau din rural, cei cu un venit mai redus și cei care nu au cont pe rețelele sociale. Folosesc cel mai des ca sursă de informare rețelele sociale mai ales votanții ADU, persoanele mai tinere, cei inactivi potențial activi.
Canale media expuse dezinformării
Pe de altă parte, 43% dintre respondenți consideră că sursele de informare cele mai expuse la dezinformări și propagarea de știri false sunt rețelele sociale, 37.9% posturile TV, 5.2% ziarele și revistele, 1.2% posturile de radio, 5.8% nu știu sau nu răspund.
Sunt de părere că rețelele sociale sunt cele mai expuse la dezinformare mai ales persoane din următoarele categorii: persoanele sub 45 de ani, cei cu studii superioare, cei inactivi potențial activi sau gulerele albe.
Consideră că posturile TV sunt cele mai expuse la dezinformare mai ales persoane din următoarele categorii: persoanele cu studii superioare, locuitorii din București și cei din regiunea Nord Est, angajații la privat.
Expunerea personală la știri false
Întrebați în ce măsură cred că au fost expuși în ultimele luni la știri false sau dezinformări pe diverse canale, 17.4% dintre respondenți apreciază că în foarte mare măsură, 28.3% în mare măsură, 28.6% în mică măsură, iar 22.7% în foarte mică măsură/deloc. 3% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
Sunt de părere că au fost expuși la știri false în mare și foarte măsură în proporții mai mari decât media populației votanții AUR, persoanele cu vârsta sub 45 de ani, cei cu studii superioare, persoanele active pe piața muncii, locuitorii din București, angajații la privat. Consideră că au fost expuși în mică și foarte mică măsură la știri false în special: votanții PSD-PNL, persoanele cu vârsta peste 45 de ani, cei cu educație primară, cei inactivi, locuitorii din urbanul mic sau din rural, cei cu un venit mai redus, cei care nu au cont pe rețelele sociale și angajații la stat.
Țări care susțin acțiuni de dezinformare
În opinia a 45.6% dintre români, Rusia este principala sursă a acțiunilor de propagandă, dezinformărilor și știrilor false în România. Procentul este semnificativ mai mare decât cel înregistrat în ianuarie 2022, înainte de agresiunea armată a Rusiei împotriva Ucrainei când 27,3% considerau că Rusia susține acțiuni de propagandă, dezinformează și răspândește știri false în România. Clasamentul este completat, la mare distanță de Uniunea Europeană cu 13.9% (17% în ianuarie 2022), SUA cu 10.8% (4,9% în 2022), Ungaria cu 5.5% (5,4% în 2022), China cu 4.2% (17,7% în ianarie 2022, pe fondul impactului pandemiei COVID 19) și Germania cu 2.1% (3,8% în ianuarie 2022). 1.1% dintre cei chestionați consideră că altă țară susține astfel de acțiuni în România (1% în ianuarie 2022), iar 16.6% nu știu sau nu răspund (23% în ianuarie 2022).
Votanții PSD-PNL și ai AUR, persoanele peste 45 de ani, cei cu studii superioare, cei inactivi pasivi sau gulerele albe cred într-o măsură mai mare decât restul populației că Rusia este principala entitate care susține acțiuni de propagandă, dezinformează și răspândește știri false.
Protecția în fața știrilor false
Întrebați cine cred că ar trebui să protejeze oamenii de influența știrilor false și a dezinformării, 41.6% dintre respondenți indică instituțiile statului, 37.3% aleg opțiunea ”oamenii ar trebui să se protejeze singuri”, iar 19.5% indică mass-media, jurnaliștii. Nu știu sau nu răspund 1.7%.
Sunt de părere că instituțiile statului ar trebui să protejeze oamenii de influența știrilor false și a dezinformării în special de persoanele peste 60 de ani, cei inactivi pasivi și locuitorii din rural. Persoanele cu vârsta între 30 și 45 de ani, cei cu educație primară, gulerele gri și locuitorii din regiunile estice cred într-o proporție mai mare decât media că oamenii ar trebui să se protejeze singuri de influența știrilor false și a dezinformării. Mass-media este indicată în special de tinerii sub 30 de ani.
