Agent Green salută decizia Parlamentului European pentru adoptarea Regulamentului pentru combaterea defrișărilor la nivel mondial. Noua reglementare este menită să prevină intrarea pe piața comunitară de produse provenite din ecosisteme naturale rase de pe fața pământului pentru producția de lemn, hârtie, cafea, cacao, soia, cauciuc, mangal, ulei de palmier și bovinele (vii, carne sau piele).
Noul Regulament este rezultatul inițiativei cetățenești Together4Forest susținută de sute de organizații neguvernamentale și semnată de peste 1,2 milioane de europeni. În România, Agent Green a dat startul acestei campanii derulată în ultimii ani pentru a asigura necesarul de semnături din țara noastră.
“A fost greu pentru că cerința Comisiei Europene pentru inițiativele cetățenești este ca semnatarii să își dea CNP-ul și românii sunt în general reticenți la asta. Dar au făcut-o și acum semnătura lor a devenit lege. Deci petițiile contează!”, a spus Gabriel Păun, președintele Agent Green.
Pentru asigurarea respectării noii legi Comisia Europeană și autoritățile competente din fiecare Stat Membru (ministerul mediului) va pune în funcțiune un mecanism de trasabilitate, inspecție și control. Țările și regiunile lumii vor fi împărțite cel mai târziu la sfârșitul anului viitor pe criterii de risc (scăzut, standard sau ridicat). Produsele care provin din țări cu risc scăzut vor beneficia de o procedură simplificată în materie de diligență. Operatorii vor fi verificați într-o proporție care depinde de nivelul de risc al țării: 9% pentru țările cu risc ridicat, 3% pentru cele cu risc standard și 1% pentru cele cu risc scăzut.
“Nu am încredere 100% nici în companii și nici în autorități, așa că voi urmări personal prin sondaj câteva produse esențiale care ajung pe rafturile magazinelor noastre. Mă gandesc cel puțin la mobilă, cafea, soia și cacao”, a mai spus Păun.
Ministerul Mediului va avea acces la informații relevante furnizate de companii, cum ar fi coordonate de geolocație, și vor face verificări cu ajutorul instrumentelor de monitorizare prin satelit și al analizelor de ADN pentru a verifica de unde provin produsele.
Companiile care vor pune pe piața Comunitată produse din zone defrișate vor înfrunta consecințe multiple și consecvente. Amenda va fi de cel puțin 4% din cifra anuală de afaceri, marfa confiscată, activitatea suspendată și numele conducătorilor publicate pe o listă a rușinii.
Peste 420 de milioane de hectare de păduri au fost defrișate definitiv în ultimii 30 de ani în lume. Asta înseamnă o surpafață mai mare decât a Uniunii Europene. Defrișările s-au realizat pentru a înlocui ecosistemele native cu plantații agricole. Zonele devastate au afectat atât biodiversitatea care includ atât populațiile indigene cât și animalele non-umane. Produsele obținute s-au exportat peste tot în lume dar cea mai mare pondere în UE și China. Acesta este motivul pentru care UE a inițiat acest nou Regulament care vizează nu doar pădurile ci și alte ecosisteme cruciale pentru protejarea biodiversității și stocarea carbonului: zone umede, turbării și pajiști.
Este bine de știut că noul Regulament nu presupune interzicerea importurilor ci obligativitatea operatorilor economici din UE de a emite „declarația de diligență” care să ateste că produsul nu provine de pe terenuri defrișate sau degradate de la 31 decembrie 2020 încoace. „Degradarea pădurilor” include conversia pădurilor primare sau a pădurilor regenerabile natural în păduri de plantație sau în alte suprafețe împădurite. De exemplu înlocuirea pădurilor de tec în Myanmar cu arbori de cauciuc sau înlocuirea pădurilor de fag în România cu plantații de molid.
Companiile vor fi obligate să verifice dacă produsele respective respectă legislația aplicabilă în țara de producție, inclusiv legislația privind drepturile omului, și că au fost respectate drepturile popoarelor indigene afectate.
