Conform Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, densitatea asigurărilor de viaţă era în septembrie 2006 de 37,5 RON per capita. Deşi primele pe cap de locuitor au avut o evoluţie pozitivă, România deţine în continuare una dintre cele mai scăzute rate de primă din cadrul ţărilor din Europa Centrală şi de Est – valoarea acesteia fiind de 10-15 ori mai scăzută decât în state ca Cehia, Grecia sau Ungaria (Comisia Naţională de Prognoză pentru Populaţie).
Românii din mediul urban cheltuiesc 1,6 % din veniturile lunare nete (ale gospodăriei) pentru încheierea de asigurări, faţă de 28% pentru utilităţi, 27,3% pentru cheltuieli generale (întreţinerea casei, alimente), 10,6 % pentru îmbrăcăminte şi 6,2% pentru petrecerea timpului liber, relevă un studiu ING Asigurări de Viaţă realizat de GFK Romania în 2006.
„Treptat, această alocare a bugetului familiei va începe să se schimbe. Vom asista la o diminuare a participării statului la acoperirea cheltuielilor pentru protecţia socială, la fel cum s-a întâmplat în ţările din Uniunea Europeană, ceea va implica un transfer al responsabilităţii de la stat către individ. De aceea, este nevoie tot mai mult de protecţie şi de o planificare financiară atentă la nivelul fiecărui individ sau familii”, a declarat Bram Boon, CEO ING Asigurări de Viaţă.
Conform unui alt studiu ING Asigurări de Viaţă realizat de firma independentă de cercetare Lighthouse, românii manifestă patru atitudini diferite faţă de protecţia financiară şi asigurările de viaţă, în funcţie de mediul social, educaţie şi vârstă.
O primă atitudine este tipică tinerilor între 25 şi 35 ani, care sunt preocupaţi de prezent şi consideră că asigurarea de viaţă, şi în consecinţă şi protecţia financiară, ‘nu sunt prioritare‘ la această vârstă.
A doua categorie include persoanele cuprinse în categoria de vârstă 45-55 de ani, pentru care încheierea unei asigurări de viaţă echivalează cu a accepta apropierea morţii. Atitudinea lor este de genul ‘nu încă, este prea devreme pentru o asigurare de viaţă’. Deşi se gândesc foarte mult la viitor, priorităţile lor sunt să economisească pentru situaţii neprevăzute precum intrarea în şomaj sau îmbolnăvire.
O a treia atitudine o întâlnim la persoanele de 35 – 45 de ani care au reuşit să îşi asigure o situaţie financiară confortabilă, sunt încrezători în potenţialul şi viitorul lor şi sunt întotdeauna deschişi pentru noi oportunităţi de investiţii. Aceştia consideră protecţia financiară ca parte a unui standard de viaţă confortabil, iar atitudinea lor este: ‘poate fi o idee…‘.
A patra atitudine este tipică pentru cei ale căror ocupaţii implică un risc mare pentru vieţile lor, indiferent de vârsta pe care o au (30-55 de ani). În cazul lor, asigurarea de viaţă este percepută mai mult ca o obligaţie a angajatorului, iar atitudinea este: ‘Da, vreau dar cine plăteşte pentru ea?‘
Toate aceste atitudini arată că românii se bazează pe un optimism nerealist considerând că ‘moartea nu este ceva ce mi se poate întâmpla mie sau cel puţin nu în viitorul apropiat‘.
“Este o situaţie paradoxală, dacă stăm ne gândim. Românii s-au obişnuit să îşi asigure casa, maşina sau alte bunuri, dar ignoră lucrul cel mai important: viaţa lor şi protecţia financiară a familiilor lor. Şi aceasta cu toate că există produse simple şi foarte accesibile, destinate persoanelor cu veniturii medii şi care oferă confort financiar întregii familii, inclusiv copiilor”, adaugă Bram Boon, director general, ING Asigurări de Viaţă.
Ca exemplu de calcul, în cazul pachetului de protecţie financiară SMART de la ING Asigurări de Viaţă, un client în vârstă de 30 de ani, căsătorit, care alege nivelul 1 al pachetului, va plăti 8,3 RON pe lună pentru o sumă asigurată de 10.000 RON pentru deces din orice cauză, la care se adaugă o sumă asigurată de 10.000 RON pentru deces din accident, 50 RON/ zi de spitalizare şi 500 RON pentru intervenţie chirurgicală. Acelaşi client, dacă alege varianta de cuplu – o singură asigurare pentru cei doi soţi – va plăti 10,3 RON pe lună pentru aceleaşi beneficii, ceea ce înseamnă o reducere de 38% faţă de contravaloarea a două poliţe separate.
Atitudinea românilor faţă de asigurările de viaţă este similară cu cea a majorităţii europenilor, aşa cum indică un studiu al asociaţiei LIMRA: 74% dintre cei neasiguraţi consideră că nu îşi permit asigurarea de viaţă; 52% sunt nehotărâţi în privinţa nivelului de protecţie de care au nevoie; 43% le este teamă să nu ia o decizie greşită; 40% preferă să investească în alte produse financiare; 29% afirmă că nu le-a fost prezentat niciun astfel de produs, în timp ce 20% refuză să se gândească la asigurări de viaţă, motivând că este neplăcut să te gândeşti la moarte.
Pentru a răspunde nevoii de informaţii de pe piaţă, ING Asigurări de Viaţă derulează până la sfârşitul anului o campanie educaţională privind protecţia financiară prin asigurări de viaţă. Scopul campaniei este de a-i face pe români conştienţi de riscurile lipsei de protecţie financiară, atât pentru vieţile lor cât şi pentru familiile lor, mesajul principal fiind: Nu lăsa copilului tău responsabilităţile unui adult.
“Prin această campanie, dorim să contribuim la înlăturarea acelor bariere din cauza cărora majoritatea românilor nu îşi asigură viaţa, să creştem gradul de conştientizare privind nevoia de protecţie financiară dar şi mai important, să arătăm care sunt implicaţiile financiare în cazul ignorării protecţiei”, a adăugat Bram Boon.
{mosloadposition user10}
