Un articol de Mihaela Ion, manager cultural/ curator/ teoretician de artă – https://mihaelaion.com/
Industriile creative şi proiectele de profil au început să se dezvolte, să se extindă. La o cercetare a site-ului etsy.com, Etsy Inc este înregistrat la Nasdaq, conform statisticilor lor în noiembrie 2021 are peste 93 de milioane de vânzări, peste 5.2 de milioane de vânzători activi, peste 90.5 milioane de cumpărători recurenţi şi 1598 de angajaţi. Este unul dintre site-urile internaţionale sau mai bine spus un conglomerat internaţional de cumpărători şi vânzători.
A iniţia o afacere creativă este un proces care necesită o strategie de business clar prezentată de la început.
În primul rând alegerea numelui este unul dintre cele mai importante aspecte, întrucât alegerea numelui brandului este cea mai dificilă decizie. Important este să fie un nume care te reprezintă, are şi o poveste în spate şi dacă vrei să vinzi la nivel internaţional, să aibă impact global.
Alege un nume simplu, clar, şi care poată să fie reprodus în scris de oricine, imediat. Dacă vei primi întrebarea “cum se scrie?”, de cele mai multe ori numele brandului nu este foarte bine ales.
Este important să te pui în locul cumpărătorului tău, şi ţie bineînţeles nu îţi place să dai search pe internet până vei ajunge la numele brandului pe care îl doreai. Un nume simplu, elegant este uşor de reţinut şi dacă ţi se pare că numele şi prenumele tău sunt reprezentative pentru brandul tău, foloseşte-le pe acelea.
Dacă vei lua această decizie atunci este necesar să conştientizezi că vei fi şi ambasadorul brandului şi orice decizie de afaceri vei lua pe termen lung îţi va influenta şi modul în care eşti perceput(ă) şi tu ca persoană. Sunt o pleiadă întreagă de creativi care au numele lor ca denumire de brand: ilustratoarele Gabi Toma, Irina Iliescu, Alexia Udrişte, designerii de bijuterii: Carla Szabo, David Sandu.
După ce ai ales numele, verifică peste tot dacă numele brandului nu există deja pentru un alt designer, creator de produs, şi cel mai important este ca site-ul cu numele dorit să nu fie deja preluat.
Chiar dacă ai ales un nume extraordinar, dacă există deja un alt creator de produse cu acelaşi nume sau numele site-ului este deja preluat, schimbă-l.
Verifică în acelaşi timp şi reţetele de social media (Facebook, Instagram, Pinterest, TikTok, Vimeo, Youtube, Twitter), să te asiguri că numele dorit de tine este disponibil.
În momentul în care te vei prezenta pe site-ul personal, pe reţelele de social media sau pe site-uri de vânzare de produs, statementul tău trebuie să aibă şi o poveste. De la animalul de companie care îți este alături, la poveşti din viaţa ta care te-au adus în punctul de a deveni creator de produse. Reprofilările profesionale sunt bine primite de public, încearcă însă să nu cazi în extrema în care meseriile publicului să fie desconsiderate de prezentarea ta. Cu fiecare postare despre tine, despre povestea carierei tale în domeniul creativ vei fi mai aproape de publicul tău.
In al doilea rând, alege un nume care poate să spună ceva şi despre zona în care locuieşti. Publicul din străinătate este fascinat de poveştile brandurilor locale din ţări diferite.
Însă şi publicul român este deschis în a afla poveşti noi despre zonele pe care nu le-a vizitat încă. Şi pentru a evita situaţii insolite, caută pe net dacă numele ales are o altă definiţie “excentrică” într-o altă limbă.
Wood Be Nice este un brand cu care colaborez şi am colaborat, iar numele pe care l-au ales este unul potrivit pentru afacerea lor. Întrucât mediul lor de lucru este cu lemnul, au luat cuvântul “wood”, căruia i-au spus “să fie simpatic” (be nice).
Atelierul Wood Be Nice este specializat în transferul fotografiilor pe lemn, realizarea de proiecte unicat, design de obiect, folosindu-se de materiale noi, upcycled sau recycled. Din punctul meu de vedere este un nume potrivit pentru un brand a cărui mediu de lucru este lemnul.
De asemenea, Atelierul Wood Be Nice a iniţiat un proiect de redefinirea în opere contemporane a obiectelor preistorice, şi anume proiectul “NeoNlitic”. Iar numele proiectul este unul insolit, au adăugat special un “N”, în neolitic, pentru a prezenta direct o reinterpretare a culturilor preistorice intr-o formulă contemporană, în lucrări de artă contemporane cu lumini inserate (neon + neolitic = neonlitic).
NeoNlitic este un proiect internaţional care a reuşit să fie vizibil în fiecare ţară în care a expus şi prin prisma alegerii zonelor unele culturile preistorice au fost prezente.
Numele brandului tău trebuie să fie autentic, original şi în acelaşi timp sincer cu tine şi cu publicul tău.
Când ai finalizat procesul de selecţie pentru numele brandului, ia legătura cu un grafician, DTP-ist pentru a realiza un logo şi carta logo-ului, şi găseşte şi un slogan. Este important ca orice logo să fie insoţit de o cartă, astfel vei preintîmpina toate posibilităţile de preluare a logo-ului pe cromatici diferite.
În cadrul acestui articol dau şi câteva exemple de naming. Şi bineînţeles, primul exemplu va fi “Revista Atelierul” un nume pe care l-am definit în 2010, după ce am făcut un brainstorming solid şi am luat în considerare şi strategii de marketing& branding.
“Atelierul” are foarte multe vocale, ceea ce îl face foarte uşor de reţinut, este fără diacritice astfel suntem găsiţi uşor pe prima pagina de Google. Mai există zeci de branduri care au numele “Atelierul” în branding, şi ce ne menţine pe prima pagina este strategia noastră constantă de a “vorbi” de proiect nu doar pe site-ul nostru, ci şi în comunicate de presă, interviuri personalizate, asocieri cu branduri care ne aduc plus valoare.
Este un nume simplu de reţinut, este catchy aş putea spune, şi mereu îmi place întrebarea pe care o primim constant, “Atelierul cui?” Şi răspundem Atelierul industriilor creative, Atelierul creativilor, Atelierul fiecărui autor pe care îl promovăm pe site. De asemenea, am asociat toate conturile de social media cu site-ul, astfel încât să fie totul clar şi coerent.
Un alt exemplu de naming, Cuki Bags, Ana Tudora creează genţi – dulciuri realiste. Întrucât ea se adresează mai ales unui public internaţional, a ales un nume pe măsură.
“Cuki” scris un fonetic după “Cookie” la care a adăugat “Bags”, întrucât s-a targetat mai ales pe creaţia de genţi. Iar slogan ales este unul potrivit We “bake” delicious fashion “treats” and accessories.
Graţie unor filmuleţe simpatice pentru TikTok, brandul Cuki Bags a ajuns să aibă organic peste 1 milion de vizualizări. De asemenea, Ana mi-a menţionat că numele brandului poate să fie asociat cu “prăjituri” sau în slangul englezesc cu “o persoană cu calităţi deosebite”.
O poveste sau mai bine scris un statement bine prezentat aduce beneficii pentru un brand. Sunt mult mai plăcute poveştile pe care creatorii le prezintă despre ei, despre experienţe personale care i-au dus la crearea unui brand specific.
Nicomade.me a ales special site-ul cu terminaţia “me” pentru a reda clar faptul că oamenii, animalele din companie sunt reproduşi în lut polimeric de ea (Nico made me). Iar pe lângă aceste produse personalizate, Nicoleta Stoian (Nicomade) specifică de la început că are şi produse în serii limitate pe care le realizează pentru diferite sărbători naţionale şi internaţionale.
Un alt nume pe care îl cunosc foarte bine, şi asupra căruia am lucrat la definirea, gestionarea şi organizarea sa, este “Creative Night Talks”. Este un proiect care se desfăşoară seara, dupa ora 21.00, şi întrucât discuţiile sunt creative şi speakerii invitaţi din mediul industriilor creative şi culturale am adăugat “Creative Talks”.
Am descoperit că numele pe FB nu era luat, aşa că am ales acest nume direct, şi acum după un an de la acest proiect, la un search pe internet, acest proiect apare primul.
Alegerea numelui necesită timp, energie, primirea de feedback din partea unor categorii de public. Este important să îţi placă în primul rând ţie numele brandului, dar trebuie să le placă şi celor care vor deveni cumpărătorii, fanii tăi. Sloganul, logo-ul ales sunt de asemenea părţi importante în crearea brandingului şi este important să le acorzi şi lor atenţie.
Despre autor:
Mihaela Ion este manager cultural/ curator/ teoretician de artă cu o experienţă de peste 16 ani în cadrul industriei creative şi culturale româneşti. A absolvit Facultatea de Istorie, secţia Istoria Artei, plus două masterate primul la CESI (consorţiul Universitatea Bucureşti / Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu) la secţia Teoria şi practica imaginii şi al doilea la Universitatea Bucureşti, secţia Istoria artei şi filosofia culturii (Facultatea de Istorie & Facultatea de Filosofie).
Deţine din 2013 un doctorat în istorie, în domeniul patrimoniului comunismului. În septembrie 2021 a absolvit cursul EUHeritage, un proiect transnaţional realizat prin intermediul Erasmus+, proiect cu tematica promovarea, identificarea, valorizarea patrimoniului cultural internaţional. Din aprilie 2021 este membră AICA România (Asociaţia Internaţională a Criticilor de Artă). Este evaluator independent pentru AFCN, Primăria Municipiului Timişoara (Centrul de Proiecte). Mihaela s-a specializat în domeniul managementului cultural în Londra, Paris, Selestat, Strasbourg şi Nancy, prin bursele oferite de Fundaţia Gabriela Tudor şi Courants du Monde, Ministerul Culturii din Franţa. Mihaela a co-fondat proiectele “Revista Atelierul”, “Creative Night Talks”, “Noaptea albă a creatorilor şi designerilor de produs”, toate fiind proiecte ale Asociaţiei Atelierul de Creaţie şi acestea au vizibilitate atât în presă, cât şi la nivelul societăţii civile prin nominalizările la premiile Digital Divas, Gala Societăţii Civile, Gala Naţională a Voluntarilor, Gala Elle Decoration România.
A activat în diferite galerii de artă, case de licitaţii din Bucureşti, iar din 2016 şi-a început activitatea curatorială constantă. Printre spaţiile de consum de cultură unde a realizat evenimente culturale se numără: România – Bucureşti (Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu, Centrul Cultural Casa Artelor, Institutul Cultural Român, Expirat, Energiea, Institutul Cultural Francez, Bistro Chez Elvire, Cinema Elvira Popescu, Acuarela, Muzeul Naţional de Istorie a României -MNIR, Romexpo, Galeria Horaţiu Mălăele), Iaşi (Teatru Fix), Timişoara (Ambasada), Cluj-Napoca (Centrul de cultură Urbană „Casino”, Fabrica de Pensule), Buzău (Muzeul Judeţean), Braşov (Visssual), Bulgaria – Muzeul Regional de Istorie din Varna, Ucraina – Galeria Vernisagge, Cernăuţi, Serbia – Narodni Muzej Zrenjanin şi Grecia – Bensousan Han, Thessaloniki.
