- Producția de autoturisme din România a scăzut cu 10,67%
- Ford estimează că până în anul 2026, 100% dintre automobilele vândute pe teritoriul UE vor fi electrice sau hibrid
- O parte dintre măsurile fiscale din 2020 au fost prelungite și anul acesta
Conform datelor publicate de ACAROM (Asociația Constructorilor de Automobile din România), pe parcursul anului 2020, producția de autoturisme din România a ajuns la 438.107 unități, înregistrând o scădere cu 10,67%, comparativ cu 2019, când au fost produse 490.412 unități. Statisticile arată un trend descendent și în cazul autoturismelor nou înmatriculate în 2020.
Nici anul 2021 nu aduce vești bune pentru industria auto. În luna ianuarie, în România au fost produse cu 10,71% mai puține unități față de aceeași perioadă a anului trecut. Cei doi mari producători din România, Dacia și Ford, au înregistrat niveluri de producție similare, realizând aproximativ același număr de unități în fabricile din Mioveni, respectiv Craiova.
Așa cum a fost preconizat încă de anul trecut, este dificil de estimat când pandemia de COVID-19 se va apropia de final, de aceea este prematur să luăm în calcul o întoarcere la modul de operare inițial. Cu toate acestea, industria își reia treptat activitatea, iar cifrele ne arată că măsurile de prevenție adoptate de producători au fost eficiente.
Dintre acestea, amintim investițiile în echipamente destinate igienei personale, limitarea deplasărilor profesionale, distanțarea la locul de muncă, implementarea activității de telemuncă sau acordarea de zile libere pentru părinți (pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii temporare a unităților de învățământ), capacitatea identificării rapide a angajaților cu risc de infecție, precum și izolarea celor infectați sau regândirea proceselor de producție și a lanțurilor de aprovizionare care au fost puternic afectate de restricțiile de deplasare.
„În ultimul an, am observat că dealerii auto au început să își adapteze activitatea, încercând să vină în întâmpinarea nevoilor clienților prin simplificarea proceselor de achiziții. În plus, pe lângă folosirea instrumentelor online deja existente, precum configuratorul mașinii, calculatorul de preț sau programarea unui test-drive, portofoliul de servicii oferit de către aceștia se extinde, astfel încât reducerea vânzărilor de autoturisme să nu îi afecteze foarte mult.”, a menționat Alexandru Stanciu, Manager, Tax, Mazars România.
Clienții pot apela acum la dealeri pentru întocmirea documentației pentru programul Rabla, înmatricularea autoturismelor achiziționate sau chiar livrarea mașinilor direct la domiciliul lor. Ne aflăm într-un context în care jucătorii din sectorul auto trebuie să identifice oportunitățile industriei și în același timp să facă față noilor provocări.
Accelerarea cererii pentru autoturisme sustenabile
La nivel global, există o presiune asupra sustenabilității sectorului auto în sensul limitării emisiilor de dioxid de carbon. „Reglementările UE impun producătorilor de echipamente originale (OEM) să reducă în medie emisiile la 95 de grame pe kilometru, astfel încât OEM-urile sunt supuse presiunilor de a-și alinia flotele cu reglementările în vigoare pentru a evita amenzile de neconformare.”, a menționat Dr. Christian Back, Global Co-Head of Automotive Sector, Mazars, Europa.
Concomitent cu aceste constrângeri, se nasc și oportunități comerciale. Ford, unul dintre cei mai mari producători de autoturisme din România, a anunțat deja tranziția către un viitor 100% electric în Europa. Oficialii companiei au declarat că vor realiza o investiție de peste 1 miliard de dolari în modernizarea fabricii din Cologne, Germania.
Ford estimează că până în anul 2026, 100% dintre automobilele vândute pe teritoriul UE vor fi electrice sau hibrid, iar până în 2030 toate automobile produse în Europa vor fi electrice.
Chiar dacă în prima parte a anului 2021, numărul înmatriculărilor de autoturisme noi în România a scăzut, observăm că preferința consumatorilor pentru autoturisme „verzi” (electrice și tip hibrid) cunoaște o creștere importantă (cu aproximativ 26%, comparativ cu anul trecut, conform datelor furnizate de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile – APIA).
Deși consumatorii tind să fie din ce în ce mai interesați de alternative sustenabile, costul acestor automobile este încă un factor decisiv în alegerile lor. Vehiculele electrice rămân în continuare semnificativ mai scumpe decât celelalte tipuri de mașini, chiar dacă pe termen lung costurile cu combustibilul și întreținerea contrabalansează această diferență.
Pentru a crește interesul clienților pentru autoturismele „verzi” va fi necesară colaborarea tuturor jucătorilor din industria auto pentru a identifica soluții accesibile, astfel încât costul de producție și implicit cel de vânzare al mașinilor să scadă și să devină o alternativă reală la autoturismele clasice.
În același timp, autoritățile întreprind măsuri pentru a îmbunătăți parcul auto din România, care este unul dintre cele mai vechi din Europa. Recent, reprezentanții Ministerului Mediului au anunțat modificări importante asupra programului „Rabla” care să sprijine achizițiile de mașini noi sau electrice.
Astfel se majorează prima de casare (de la 6.000 lei la 7.500 lei), în timp ce bugetul pentru achiziția de mașini electrice sau tip plug-in se dublează.
Pe lângă stimulentele acordate consumatorilor care cumpără astfel de mașini, autoritățile trebuie să continue să își îndrepte atenția și asupra îmbunătățirii infrastructurii de încărcare a mașinilor electrice, autonomia fiind una dintre principalele preocupări ale acestora în momentul în care iau în calcul o migrare către o mașină „verde”.
Achiziția online a mașinilor prezintă un potențial ridicat
2020 a fost anul care a influențat cel mai mult piața de e-commerce, chiar și atunci când ne referim la autoturisme. Producătorii și-au lansat site-uri dedicate prin care clienții își pot alege mașina dorită, pot verifica în stocul cărui dealer se află, iar după completarea tuturor documentelor, achiziția se poate realiza online, urmând ca livrarea să aibă loc la domiciliul clientului sau în showroom.
Chiar dacă vânzările de mașini noi se confruntă cu o tendință descendentă, importurile de autoturisme second-hand continuă să se mențină la un nivel ridicat.
„Volumele de vânzări online sunt încă reduse, dar potențialul de creștere este uriaș. România are o reală nevoie de digitalizare și a contat enorm faptul că instituțiile publice importante au avansat în 2020 considerabil la acest capitol. Industria auto poate susține experiențe online în achiziționarea, finanțarea și asigurarea mașinii, inclusiv în zona de coordonare a flotelor auto. Până la realizarea unei întregi infrastructuri digitale mai sunt câteva etape de parcurs, iar Porsche Finance Group își dorește să susțină acest demers pentru a oferi o experiență 100% online clienților săi.”, a declarat Andrei Constantinescu, CFO, Porsche Finance Group România.
Brexit – o nouă provocare pentru industria auto
Începând cu 1 ianuarie 2021, a intrat în vigoare acordul comercial de cooperare încheiat între Uniunea Europeană și Regatul Unit, prin care au fost agreate regulile generale de colaborare în sectorul auto. Cu toate acestea, producătorii de componente auto și autoturisme au fost nevoiți să analizeze și/ sau să readapteze cu atenție modelele de business existente, ținând cont de iminentele dificultăți practice cu care au început să se confrunte (costuri suplimentare pentru reorganizarea lanțurilor de aprovizionare, instruirea personalului, modificările aduse legislației, raportări suplimentare etc.).
Măsuri fiscale cu impact asupra optimizării fluxului de numerar
Pentru a atenua impactul negativ al pandemiei COVID-19 asupra economiei, guvernele din întreaga lume au luat măsuri drastice din punct de vedere fiscal. În decursul anului 2020, autoritățile române au venit în sprijinul mediului de afaceri cu o serie de măsuri fiscale, parte dintre ele fiind recent prelungite chiar până la începutul anului 2022, cu scopul de a atenua impactul negativ generat de pandemie, într-un context în care piața auto la nivel european se afla deja în declin încă dinainte de apariția acestei provocări globale.
Reamintim aici eșalonarea la plată a obligațiilor bugetare, amânarea plății taxelor, accelerarea rambursărilor TVA, exceptarea de taxe în cazul sumelor acordate angajaților care lucrează în regim de telemuncă (în limita plafonului lunar de 400 lei) etc.
Toate aceste măsuri au fost completate la finalul anului 2020 cu cel mai important pachet de modificări aduse Codului fiscal și celui de procedură fiscală (consolidarea fiscală pentru impozitul pe profit, relaxarea condițiilor privind acordarea certificatului de amânare a plății TVA în vamă, deducerea integrală a ajustărilor pentru deprecierea creanțelor începând cu 1 ianuarie 2022 etc.), măsuri de altfel solicitate de către mediul de afaceri de mai bine de 3 ani.
„La nivel declarativ, autoritățile fiscale au transmis că prioritatea administrației fiscale pentru următorii ani este creșterea gradului de colectare a taxelor prin digitalizare. Cu toate că experiența ultimilor ani ne-a dovedit că migrarea către o administrație fiscală digitală este un obiectiv îndrăzneț, am remarcat că în perioadele de criză, pașii spre digitalizare se parcurg mai rapid. La un an după declanșarea pandemiei, observăm că derularea inspecțiilor fiscale de la distanță a devenit o normalitate, autoritățile sunt mult mai receptive în a derula întâlniri prin intermediul platformelor online, iar un acces facil la informațiile solicitate reduce costurile administrative atât la nivelul contribuabilului, cât și al administrației.”, a menționat Bianca Vlad, Tax Partner, Mazars România.
Evenimentele din ultimul an ne-au demonstrat că autoritățile fiscale și contribuabilii se pot mobiliza foarte rapid pentru a continua proiectele de digitalizare care până de curând stagnau. Observăm inițiativa ANAF de a implementa bunele practici din alte state membre ale UE, care au fost deja incluse în planul strategic publicat de autorități în vederea dezbaterii publice. Sunt măsuri așteptate de mediul de afaceri, care au ca scop simplificarea atât a colectării veniturilor la buget, cât și a modului de derulare a controalelor fiscale.
Ne referim aici în primul rând la derularea mai facilă a inspecțiilor fiscale de la distanță, dar și la fișierul standard de audit SAF-T, care va asigura schimbul electronic de informații contabile și fiscale între contribuabili și autoritățile fiscale. SAF-T este prevăzut să intre în vigoare la 1 ianuarie 2022 pentru marii contribuabili, în timp ce în perioada august – decembrie 2021 va putea fi utilizat voluntar.
Înțelegem că la acest moment, ANAF lucrează la actualizarea listei contribuabililor mari și prin urmare, recomandăm tuturor companiilor să urmărească cu atenție publicarea acestei liste pentru a se putea pregăti din timp să facă față complexității acestui nou sistem de raportare.
