- Criza globală a componentelor electronice se reflectă și în producția autohtonă
- Producătorii de succes se vor orienta către tehnologie: mobilitatea electrică și mașinile autonome
- Preferințele consumatorilor români în materie de autoturisme: eforturi pentru un viitor sustenabil, dar cu ce preț?
- Infrastructura de încărcare pentru vehiculele electrice reprezintă o vulnerabilitate pe piața autohtonă
Auzim adesea despre schimbări majore în industria auto, fie că vorbim despre vehiculele electrice sau despre cele convenționale, despre ce tipuri de software vor fi încorporate în mașinile noastre sau despre cât de multă încredere vom avea în funcțiile de tip self-drive. În ultima vreme, pot fi observate astfel de schimbări în toată industria, însă ne va schimba oare acest lucru comportamentul legat de vehicule și mobilitate în următorii ani?
După ultimul an și jumătate, putem fi de acord că multe legi și reglementări au avut un impact major asupra schimbărilor legate de comportamentul consumatorului auto. Având posibilitatea de telemuncă, foarte multe persoane au descoperit plăcerea de a trăi departe de zonele urbane, iar potrivit numeroaselor studii în domeniu, se estimează că aproximativ 10% dintre orașele europene vor pierde în jur de un sfert din populația lor, care preferă să se mute în zonele rurale. Acest lucru va determina producătorii să construiască mașini confortabile, cererea din piață pentru acestea crescând pe zi ce trece.
Asistăm la o „trezire ecologică”. Consumatorii vor sustenabilitate… dacă își pot permite acest lucru
Din ce în ce mai multe guverne și din ce în ce mai mulți producători investesc în tehnologia pe bază de hidrogen, care a avansat foarte mult în ultimii ani. Acum putem observa multe mașini alimentate cu hidrogen fiind conduse din ce în ce mai des în diferite părți ale lumii. În ceea ce privește industria auto, avem diverse opțiuni disponibile, dar ceea ce este foarte clar este procesul de stimulare continuă a utilizării vehiculelor ecologice de către autoritățile locale și instituțiile de protecție a mediului. Industria auto este o sursă importantă de venit pentru români, însă criza locală din domeniul sănătății a paralizat domenii importante de activitate.
Consecințele climatice ale dezastrelor globale au afectat economia locală și au adus pierderi substanțiale în diverse industrii. În prezent, există o preocupare constantă pentru protecția mediului prin achiziționarea de vehicule electrice. Implicarea guvernului în facilitarea acestor achiziții se află în topul preferințelor consumatorilor.
„Conceptul de sustenabilitate este deja răspândit la nivel global, toți producătorii de automobile încercând să aducă îmbunătățiri mediului înconjurător, prin reducerea emisiilor de dioxid de carbon. În România, avem doi mari jucători din domeniul auto, care fac deja pași importanți către un viitor sustenabil. Ford estimează că până la jumătatea anului 2026, gama sa de autoturisme din Europa va fi 100% pregătită pentru zero emisii, fiind reprezentată de vehicule electrice sau plug-in hybrid, acesta fiind un prim pas către un viitor complet electric până în 2030. În același timp, Dacia vine cu o actualizare importantă și lansează platforma „Kilometrul Bine”, care pune accent pe ideea de responsabilitate socială corporativă.”, a menționat Ella Chilea, Audit Partner, Mazars România.
Există un interes puternic pentru sustenabilitate în acest domeniu, însă costul unui vehicul electric este mai ridicat față de costul unei mașini convenționale, factor care influențează puternic deciziile consumatorilor.
Având în vedere contextul de mai sus, Guvernul României a venit în ajutorul consumatorilor prin implementarea unui program care îi ajută pe aceștia să achiziționeze mașini noi în schimbul celor vechi. În același timp, programul are ca scop reducerea emisiilor de gaze, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic.
Numărul de înmatriculări de autoturisme noi în România a crescut cu 4,3% în primele nouă luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară din 2020, iar mașinile electrice, plug-in hybrid și full hybrid au ajuns la o cotă de piață de 12% în primele nouă luni ale acestui an, de 1,8 ori mai mare decât cea pe care au avut-o în aceeași perioadă a anului trecut (6,4%), indică datele Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), prelucrate de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA).
Putem observa o creștere lentă, dar vizibilă a preferințelor consumatorilor români în ceea ce privește vehiculele electrice; acest lucru datorându-se și faptului că, în zilele noastre, tinerii sunt mai preocupați de schimbările climatice și se implică în diferite inițiative de conștientizare în jurul acestui subiect.
Studiile locale arată că una din opt mașini înmatriculate în primele trei luni ale anului 2021 este electrică. Mașinile care poluează foarte puțin sau deloc devin din ce în ce mai populare printre șoferii noștri. Statisticile arată faptul că mașinile electrice și full hybrid au avut o creștere de 65% față de aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, producătorii se așteaptă ca interesul românilor pentru mașinile care poluează foarte puțin sau deloc să își mențină tendința de creștere, odată cu deschiderea programelor Rabla pentru vehiculele electrice și hibride plug-in.
În acest moment, în România nu se produc vehicule electrice. Producătorul francez, Renault, a prezentat Dacia Spring, o mașină cu propulsie 100% electrică construită în China de Dongfeng-Nissan, deși Dacia este o marcă românească. Primul vehicul electric produs în România ar putea fi o furgonetă ușoară Ford, care va fi lansată în câțiva ani. Recent, Ford a produs prima mașină full hybrid din România – Puma.
Lipsa componentelor electronice cauzată de pandemia de COVID-19 se reflectă și în producția autohtonă
Criza globală a componentelor electronice se adâncește și în sectorul auto local, Dacia și Ford producând în septembrie 2021 numai jumătate din ceea ce ar fi produs într-o lună normală – cu puțin peste 29.000 de mașini, potrivit datelor ACAROM – fiind puternic influențată de fluxul de componente.
„În prezent, industria auto este afectată semnificativ de lipsa de componente electronice din cauza crizei COVID-19. Întreruperea aprovizionării și întârzierile semnificative în livrarea de mașini noi au fost dăunătoare vânzărilor, iar lipsa de disponibilitate în showroom-uri îi obligă pe mulți consumatori să caute mașini second-hand sau pur și simplu să își amâne achiziția. În circumstanțe normale, consumatorii pot accepta să aștepte multe luni pentru un nou Maserati, însă acum se confruntă cu aceeași întârziere pentru modelele obișnuite.”, a menționat Marius Pirpiliu, Manager, Audit & Assurance.
În ciuda acestor dificultăți întâmpinate, considerăm că această industrie trebuie să fie mereu în continuă dezvoltare și reinventare. Pandemia de COVID-19 poate fi văzută și ca o oportunitate în industria auto. Necesitatea oamenilor de a călători individual și preocuparea acestora pentru mediu și schimbările climatice vor duce la schimbări majore, alături de achiziționarea vehiculelor electrice.
Stimulente noi, constrângeri noi: România nu dispune încă de o infrastructură optimă pentru încărcare electrică.
În prezent, intervențiile politice sunt un factor de schimbare mai important decât preferințele consumatorilor. Ministerul Mediului din România încurajează achiziția de vehicule electrice sau plug-in hybrid printr-o subvenție de 9.500 de euro pentru prima categorie și 4.200 de euro pentru cea de-a doua – acestea fiind cele mai mari subvenții din Uniunea Europeană pentru acest tip de program. Deși autoritățile încurajează achiziția de vehicule ecologice, inclusiv prin programe guvernamentale precum Rabla Plus, România nu dispune încă de o infrastructură optimă pentru încărcare electrică.
Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) arată că 70% dintre toate stațiile de încărcare din Europa ar fi amplasate în Țările de Jos, Franța și Germania, ceea ce reprezintă „o adevărată performanță dacă ne gândim că acestea reprezintă numai 23% din suprafața totală a Uniunii Europene. Cele 30% dintre stații vor fi amplasate pe restul de 77% din teritoriul european”.
Cetățenii români trebuie să parcurgă în continuare 200 km sau mai mult pentru a găsi o stație de încărcare. Din acest punct de vedere, nu ne putem aștepta ca aceștia să fie dispuși să achiziționeze o mașină electrică. Pe baza unei analize realizate de Lektri.co, pe piața locală există 782 de puncte de încărcare publică pentru vehicule electrice, cele mai multe în județe cu putere economică mare, precum București-Ilfov, Timiș sau Cluj. Între august 2020 și aprilie 2021, numărul de stații publice de încărcare pentru vehicule electrice la nivel național a crescut cu 44%, de la 542 la 782.
Conform Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), intenția guvernului român este ca în fiecare localitate din România să fie finanțată câte o stație de încărcare. Chiar dacă guvernul a făcut progrese în ceea ce privește subvenționarea vehiculelor electrice, este necesar să se adauge și o serie de beneficii legate de costuri, precum scutirea de taxe rutiere, reducerea taxelor de drum și a costurilor de parcare sau scutirea de TVA pentru vânzările de mașini, așa cum a acordat guvernul norvegian șoferilor de vehicule electrice.
Se pare că preocuparea larg răspândită a consumatorilor cu privire la problemele legate de mediu și de sustenabilitate a generat un număr mare de consumatori care ar prefera să se orienteze către modalități mai sustenabile de a călători, dar numai dacă costurile scad și confortul crește. „Pe măsură ce costurile acumulatorilor și ale altor componente cheie ale vehiculelor electrice vor scădea, consumatorii vor deveni din ce în ce mai interesați de tranziția către sustenabilitate.”, a menționat Richard Karmel, Managing Partner, Mazars UK.
Siguranța rutieră, protecția datelor și sustenabilitatea sunt printre așteptările europenilor atunci când vorbim de mașinile autonome
Industria auto este lider mondial în domeniul tehnologic și investitorul numărul unu în cercetare și dezvoltare din Europa. Conducerea autonomă transformă rolul automobilului. Nu numai că va spori siguranța și confortul, dar ne va oferi și mai mult timp liber, pe care înainte îl petreceam la volan.
Conceptul de vehicule autonome influențează foarte mult conceptul de orașe inteligente și infrastructură conectată și, prin urmare, poate ajuta la siguranța rutieră și poate asigura confortul participanților la traficul rutier.
Conform unui sondaj realizat cu sprijinul proiectului PAsCAL (acronim pentru “Enhance driver behavior and Public Acceptance of Connected and Autonomous vehicLes”), finanțat de UE, așteptările europenilor despre dezvoltarea industriei de mașini autonome au fost în mare parte pozitive în ceea ce privește sustenabilitatea și siguranța, dar negative atunci când vorbim de confidențialitate.
Peste 49% dintre respondenții din toate țările se așteaptă la o îmbunătățire a siguranței odată cu introducerea vehiculelor autonome, în timp ce 28% dintre respondenții din Franța, Germania și Regatul Unit consideră că aceasta va fi agravată. În ceea ce privește sustenabilitatea, 48-57% dintre participanții din toate țările se așteaptă la o îmbunătățire, în timp ce 22% la o înrăutățire a situației. Foarte puțini participanți din toate cele patru țări se așteaptă la o optimizare din perspectiva protecției confidențialității.
Potrivit autorităților române, există intenția de a construi un circuit pentru testarea vehiculelor autonome. România este o piață în care cel puțin 3 producători auto lucrează cu echipe românești la concepte de mașini autonome (Bosch la Cluj; Continental și Porsche la Timișoara).
