„C.G. Jung spunea că în prima jumătate a vieții omul încearcă să atingă obiective sociale — un loc de muncă, relație, familie, reputație —, lucru care se petrece însă în detrimentul unei <totalități a personalității>. El a bănuit că această unilateralitate se află la originea depresiei, a cărei frecvență i se părea deosebit de mare în această perioadă. În spatele acestei depresii intuia existența unei <vieți care ar fi putut fi trăită>. La cotitura vieții, a spus Jung, în sufletul omului se petrece o schimbare însemnată. Aceasta este miza cărții lui Silviu Dragomir: descrierea într-o manieră accesibilă a acestor schimbări apărute la mijlocul vieții”, apreciază lectorul şi analista formatoare a Institutului C.G. Jung din Zürich, Verena Kast, despre volumul lansat recent la Editura Trei de psihoterapeutul și psihanalistul jungian Silviu Dragomir, prin care acesta marchează și finalizarea studiilor parcurse la Institut, ca esență a tezei de absolvire.
Mijlocul vieții. Între echilibru și dezechilibru este, însă, mai mult decât atât. Cartea, care se adresează deopotrivă specialiștilor și publicului larg, aduce cititorilor o confesiune a propriei treceri prin mijlocul vieții despre care afirmă că „este o perioadă decisivă, pentru că face trecerea de la viață la moarte. Apropierea fizică şi inevitabilă de moarte este dureroasă şi vine însoțită de disfuncții psihice. Iar interesul pentru această temă, mijlocul vieții, are ca fundament experiența personală.
Tot ceea ce am descris aici a fost trecut mai întâi prin filtrul propriilor trăiri, al propriilor emoții, felurite şi adesea năvalnice. M- am simțit de multe ori în dificultate, ba chiar în pericol de a fi copleşit de conținuturi pe care nu le înțelegeam, nu le controlam. Depresia şi anxietatea nu mi au fost străine, s au apropiat de mine mai mult decât altădată. Stări total diferite se succedau cu o viteză şi o intensitate încă neexperimentate”, mărturisește autorul. În acest context, el remarcă formele diferite și mai pregnante pe care le pot îmbrăca atât depresia, cât și anxietatea. Cu atât mai greu de gestionat, cu cât cresc treptat în intensitate. Eșecul confruntării cu trăirile și gândurile destabilizatoare, cu suferința și nefericirea pe care acestea le produc, prin diferite alegeri de viață orientate preponderent spre exterior ca mecanisme de evadare, pot adânci formele și efectele lor.
Un prim demers de înțelegere și acceptare că depresia și anxietatea ne vorbesc despre Sinele nostru profund și căutarea acestuia de actualizare și reașezare interioară începe, în opinia terapeutului, de la o serie de întrebări: „Dacă însă am schimba abordarea, am găsi o altă perspectivă? Dacă am folosi depresia şi anxietatea ca vehicule psihice către o zonă mai profundă, necunoscută, dar poate intuită a inconştientului? Dacă am alege să stăm puțin cu aceste stări şi să observăm ce se întâmplă? Oare nu ne spun ele ceva despre noi? Oare nu apar şi ca o atenționare, sau poate ca o cale de rezolvare a unor conflicte mult mai ample şi, de ce nu, mult mai periculoase? Ar putea fi depresia şi anxietatea căi spre vindecare, şi nu neapărat nişte „boli“ şi atât, pe care, dacă le eradicăm fără să le înțelegem, riscăm să pierdem un mesaj prețios?”
Pornind de la această viziune, mai degrabă existențială, depresia și anxietatea, alături de alte conținuturi interioare cu caracter aparent disfuncțional, „pot crea imboldul către o nouă etapă, benefică în dezvoltarea individului, absolut necesară pentru a trece la un alt nivel, unul superior. De aceea abordarea psihologică este diferită de cea socială şi medicală. Fără a le neglija pe acestea din urmă, ea adaugă o altă perspectivă asupra lucrurilor, dezvăluie ceea ce este ascuns, ceea ce există şi poate nu este resimțit sau recunoscut.”
Inspirat atât de propriile trăiri și rezolvări, cât și de experiența acumulată alături de clienți, în cabinetul terapeutic, Silviu Dragomir propune în Mijlocul vieții. Între echilibru și dezechilibru o serie de pași esențiali prin care putem folosi aceste mesaje, pe care psihicul și corpul ni le oferă, în slujba propriei dezvoltări. Primul pas ar fi conștientizarea, în care aceste trăiri sunt văzute ca „profesori” severi, dar utili în căutare de răspunsuri și, mai ales, un ajutor benefic în încetinirea unui ritm exterior trepidant. Și în confruntarea cu elementele disturbatoare ce se „cer” integrate. Odată cu al doilea pas, integrarea, procesul își urmează calea de transformare și dezvoltare, ambele necesare în a găsi în cele din urmă sensul generator de echilibru psihic.
„Renunțarea la persona veche, poate funcțională în tinerețe, dar total neadaptată acum, presupune mult curaj şi determinare. E o schimbare de identitate, şi ea potențial dureroasă, dar necesară. Să stai față în față cu problemele şi imaginile care vin din inconştient, să le tratezi cu respect, să le observi consistența şi realitatea. Să le accepți ca fiind ale tale şi să te sprijini pe ele. Sau, mai exact, să le ceri ajutorul. Asta înseamnă integrare sau reintegrare. Și, mai ales, constituie baza pentru începutul transformării şi dezvoltării. O negare a realității anterioare duce la regresie sau poate la inflație, o trecere pe lângă fenomenele energetice ale vârstei de mijloc duce la stagnare. Numai recunoaşterea, asimilarea şi integrarea ne poartă prin transformare către dezvoltare şi, în continuare, către realizarea de sine”, afirmă analistul jungian.
Autorul cărții Mijlocul vieții. Între echilibru și dezechilibru este și editorul lucrărilor lui C.G. Jung în România. Datorită demersului său, și a unei munci asidue personale și de echipă la Editura Trei, România a fost primul teritoriu din lume, după S.U.A., care a publicat seria jurnalelor lui Jung, Cărțile Negre, în 2022. În 2019, România beneficia, de asemenea, de prima traducere publicată în lume dupa ediția originală în limba germană a volumului Cartea imaginilor, de o valoare inestimabilă pentru istoria terapiei analitice, a psihologiei și a artelor, o colecție de 4500 de lucrări realizate de pacienții lui Carl Gustav Jung, pentru prima dată accesibilă publicului larg. Munca sa de editor va aduce în curând în România întreaga serie de opere (Collected Works, 28 volume) a Mariei Louise von Franz, principala discipolă a lui Jung, urmaşa lui cea mai cunoscută şi, nu în ultimul rând, cea atât de implicată chiar în dezvoltarea şi istoria Institutului Jung.
Silviu Dragomir este psihoterapeut, psihanalist jungian și editor. Licențiat în filosofie, a urmat programul de formare internațională al C.G. Jung-Institut din Zürich. Este membru al IAAP (International Association for Analytical Psychology) și analist acreditat al C.G. Jung-Institut. Trăiește și lucrează în București. „Mijlocul vieții. Între echilibru și dezechilibru” este cartea sa de debut ca scriitor.
