- Damien Thiery, CEO Ateliere Fără Frontiere: Ne dorim ca activitatea pe care o întreprindem noi, la AFF, să fie copiată în România
- În ultimul an, Asociația Ateliere Fără Frontiere a sprijinit peste 1.500 de persoane să se reintegreze pe piața muncii
- România, o țară cu o slabă tradiție în privința inserției pe piața muncii a lucrătorilor defavorizați
- INS: În 2022, aproximativ 4 milioane de români trăiau în sărăcie, respectiv 1 din 5
- INS: Din 6,5 milioane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială în 2022, 4,5 se aflau în stare de deprivare materială și socială severă
Doar în ultimul an, Asociația Ateliere Fără Frontiere, asociație care ajută persoanele vulnerabile să se reintegreze pe piața muncii, a sprijinit angajarea a peste 1.500 de persoane și a primit, de curând, statutul de asociație de utilitate publică, se anunță într-un comunicat transmis de către Ministerul Muncii. Ceea ce confirmă, încă o dată, faptul că organizația aduce o contribuție semnificativă la nivel social, relevant pentru binele indivizilor și al societății.
În România, asociațiile de utilitate publică sunt recunoscute pentru contribuțiile pe care le aduc în rezolvarea problemelor sociale sau culturale, iar veniturile obținute din activitățile lor sunt direcționate către îndeplinirea scopului lor statuar. „În cei peste 15 de ani de funcționare, Asociația Ateliere Fără Frontiere a derulat activități în domeniul ocupării, informării, consilierii, formării profesionale și medierii muncii pe piața internă pentru persoanele aflate în dificultate, precum și proiecte de solidaritate internațională, incluzând activități specifice economiei sociale. De-a lungul timpului, Asociația a dezvoltat parteneriate cu instituții publice relevante, precum și cu asociații din țară care activează în domeniul social, inițiind și derulând programe și proiecte destinate persoanelor vulnerabile”, se mai arată în documentul oficial emis de către Ministerul Muncii.
Potrivit sursei citate, acestea au fost integrate pe piață într-un mod sustenabil și responsabil inclusiv față de mediu, prin activități de acompaniere socio-profesională și proiecte de solidaritate internațională din activități specifice economiei sociale. Ateliere Fără Frontiere s-a înființat în 2008 și a creat patru ateliere de inserție socio-profesională care activează în domeniul colectării și reutilizării deșeurilor electrice și electronice, refolosirea bannerelor publicitare stradale pentru realizarea de produse promoționale, logistică și agricultură ecologică.
„Ateliere Fără Frontiere oferă un model de bună practică ce ar trebui sprijinit și multiplicat care reprezintă o soluție pentru creșterea angajabilității, în rândul populației inactive care se confruntă cu multiple dificultăți la angajare sau la menținerea unui loc de muncă. În 15 ani de activitate, AFF a angajat în atelierele sale 270 de persoane aflate departe de piața muncii, iar în ultimul an a sprijinit angajarea a peste 1500 de persoane inclusiv persoane strămutate din Ucraina. Acordarea statutului de utilitate publică este o recunoaștere a activității asociației noastre. De altfel, AFF are parteneriate solide cu mai bine de 50 de furnizori de servicii sociale cu intervenții în comunități defavorizate pentru identificare celor care au nevoie de sprijin și cu peste 200 de companii privind plasarea persoanelor apte de muncă pe piață și dispuse să angajeze persoane care se confrunta cu multiple vulnerabilități datorate în principal situațiilor sociale, educaționale și de sănătate, inclusiv dizabilități”, explică Damien Thiery, CEO-ul AFF.
Că România se numără printre țările cu o slabă tradiție în privința inserției pe piața muncii a lucrătorilor defavorizați, se arată și într-un raport european care analizează tendințele și provocările întreprinderilor sociale de inserție, respectiv Raportul BWISE 2023.
Dacă în 2022, aproximativ 4 milioane de români trăiau în sărăcie, respectiv 1 din 5, adică 20% din populație, după cum arată cele mai recente date ale Institutului Național de Statistică, date publicității la finele anului trecut, eforturile de reintegrare a persoanelor vulnerabile pe piața muncii ale unor organizații precum AFF, nu doar că aduc beneficii individuale fiecărei persoane căreia i se acordă sprijin, ci contribuie și la construirea unei societăți mai echitabile, incluzive și prospere. „Toate organizațiile care se implică în aceste activități merită laudă pentru contribuția lor la progresul social și economic”, adaugă CEO-ul AFF.
Tot în 2022, potrivit aceluiași raport, rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) a fost de 34,4%, corespunzătoare unui număr de 6,5 milioane persoane. Cea mai mare rată a riscului de sărăcie sau excluziune socială s-a înregistrat în regiunea Sud-Est (46,9%), urmată îndeaproape de regiunea Sud-Vest Oltenia (44,7%), iar cea mai mică rată s-a observat în regiunea Bucureşti-Ilfov (19,2%). Din cele 6,5 milioane persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială, 4.594.000 persoane se aflau în stare de deprivare materială si socială severă.
„Ne dorim ca activitatea pe care o întreprindem noi să fie copiată, multiplicată în România. Ca acest model de organizație să fie preluat în toate zonele din țară unde sunt persoane vulnerabile, care pot și trebuie să fie integrate în piața muncii și să nu se mai afle în excluziune socială. Mi-aș dori să văd câte o organizație care să ajute persoane vulnerabile, cu focus pe economia circulară și socială, să se reintegreze pe piața muncii în fiecare oraș din România”, a mai spus Damien Thiery.
În urma unei anchete sociologice pe bază de interviu semi-structurat, realizat cu 460 de persoane încadrate în categorii vulnerabile, realizată de către AFF în perioada 2022-2023, a reieșit că 37% dintre acestea sunt persoane fără ocupație/șomeri neînregistrați, 13% șomeri înregistrați, 7% realizau activități ocazionale fără contracte, în timp ce 36% erau angajați cu contract (cea mai mare parte în organizații ale economiei sociale și în unități protejate), în timp ce 7% pensionari, în proces educațional și în detenție. „Persoanele pe care le sprijinim la Ateliere Fără Frontiere provin din medii defavorizate, cu situații financiare foarte dificile, care s-au confruntat cu abandon școlar, au fost victime ale violenței, au avut probleme de sănătate netratate sunt persoane cu dizabilități sau sunt aflate în tratament pentru abuz de substanțe, ori persoane care au fost lipsite de liberate”, spune Daniela Avram, manager al departamentului social.
