Supraviețuitor a 638 de tentative de asasinat, “El Comandante” este deopotrivă privit astăzi ca eliberator și criminal. Care a fost relația Cubei cu România în timpul lui Ceaușescu și Castro aflăm la „Adevăruri despre trecut”. TVR 1 difuzează cele două episoade în 14 şi 21 aprilie, ora 22.00.
Seria „Adevăruri despre trecut” continuă cu două noi episoade care ne vor dezvălui adevărata față a celui care a fost una dintre personalitățile istorice ale secolului 20. Fie că îl admiri sau îl detești, Fidel Castro a fost liderul cu cea mai lungă șefie de stat din lume, după cea a reginei Elisabeta. Care a fost relația Cubei cu România și ce puneau la cale Ceaușescu și Castro vom afla în cele două ediții „Adevăruri despre trecut” dedicate acestui subiect şi pe care TVR 1 le va difuza pe 14 şi 21 aprilie, de la ora 22.00.
În primăvara lui 1972, Fidel Castro se afla într-un turneu prin țările cu regimuri comuniste din Europa și a profitat de ocazie pentru a-l cunoaște și pe Nicolae Ceaușescu. Vizita a avut loc între 26 și 29 mai. Una dintre zilele vizitei a fost rezervată pentru ca liderul cubanez să ajungă la Ploiești, să vadă rafinăria, o fermă de bovine și întinsele lanuri de culturi agricole. Ceaușescu s-a străduit din răsputeri să-i demonstreze lui Castro cât de puternic era el, ca lider, dar și statul pe care îl conducea. În fapt, Ceaușescu voia să-l convingă pe omologul cubanez să vândă României nichel la tarif preferenţial. Însă, liderul revoluţiei de la Havana nu a părut deloc interesat de afacerile pe care Ceaușescu i le expunea cu efervescență. „Ba dimpotrivă! Cadrele surprinse la masa negocierilor îl arată pe Castro cuprins de o mare plictiseală. Tot imaginile unice păstrate în arhiva TVR dezvăluie un Ceaușescu descătușat în monologuri înflăcărate, la care Castro privește distrat, într-o poziție cel puțin bizară pentru o vizită oficială. Nici de adunările așa-zis spontane în cinstea oaspetelui, Castro nu a fost dat pe spate”, Raluca Rogojină, producător şi realizator al seriei „Adevăruri despre trecut” la TVR 1.
Așa cum se întâmpla în toate vizitele de acest gen, Ceauşescu nu s-a putut abţine să-şi spioneze oaspetele sud-american. La reşedinţa de protocol a lui Castro a fost instalată tehnică operativă, iar Ceauşescu a primit zilnic note despre ce discuta liderul cubanez. Cum și Castro proceda la fel în ţara lui, de la convorbirile interceptate s-au cules numai politeţuri, liderul cubanez pronunțând doar cuvinte de laudă la adresa lui Ceaușescu.
În Cuba, Castro dezvoltase un adevărat cult pentru achiziționarea celor mai performante tehnici de spionaj și contra-spionaj. Cumva, istoria personală îl obligase. Documente oficiale și mărturii ale celor implicați în organizarea atentatelor demonstrează că Fidel Castro a fost unul dintre cei mai vânați oameni din istorie supraviețuind tuturor celor 638 de tentative de asasinat la care a fost țintă directă.
La sosirea în Cuba, Ceaușescu l-a așteptat pe Castro timp de 45 de minute la aeroport
Între 29 august și 3 septembrie 1973, Ceaușescu l-a vizitat pe Fidel Castro pentru prima și singura dată la el acasă. Era de fapt prima oprire pe care soții Ceaușescu o făceau într-un lung turneu programat în America Latină. Cu toate acestea, vizita oficială a început cu stângul. Fidel Castro a întârziat nu mai puțin de 45 de minute la aeroportul „Jose Marti”, Ceaușescu fiind nevoit să îl aștepte în aeronavă alături de delegația sa formată din 200 de persoane.
Rezultatele vizitei lui Nicolae Ceaușescu în Cuba au fost transmise românilor la televizor, printr-un carton cu un conținut… echivoc. În esență însă, ca și în cazul vizitei lui Castro în România, încheierea unor acorduri economice a fost punctul cel mai slab al întâlnirii.
Dacă la sosirea în Cuba, Ceaușescu l-a așteptat pe Castro timp de 45 de minute la aeroport, la plecarea spre România, liderul cubanez nici măcar nu și-a mai făcut apariția. Imaginile de arhivă păstrează mărturia ultimei întâlniri dintre soții Ceaușescu și Castro, cu o seară înaintea plecării. A doua zi, cuplul Ceaușescu s-a prezentat destul de ofensat la conferința de presă, după care, tot în lipsa lui Castro, delegația română și-a luat la revedere de la poporul cubanez.
Echipa „Adevăruri despre trecut” a revenit din 7 aprilie, la TVR 1, cu o serie de ediţii în premieră, în cel de-al 11-lea sezon al emisiunii ce prezintă lucruri mai mult sau mai puţin ştiute despre cum a fost viaţa românilor înainte de 1990.
„În fiecare miercuri, de la ora 22.00 și duminica de la 15.30, prezentăm subiecte și mărturii despre ceea ce a însemnat viața noastră în comunism. În cel de-al 11-lea sezon aducem la lumină întâmplări, fenomene și personalități istorice care au influențat fundamental soarta românilor timp de aproape 50 de ani. Și cum trecutul trăiește, e viu, ia parte la prezent și îl influențează uneori în cel mai dramatic mod, e oportun să fim mai degrabă suspectați de exces de memorie decât bântuiți de uitare!”, consideră Raluca Rogojină, producătorul şi realizatorul seriei „Adevăruri despre trecut”.
Portretul celui mai longeviv premier român, Ion Gheorghe Maurer, ne va fi prezentat în detaliu, în noul sezon „Adevăruri despre trecut”. Despre utopia lui Ceaușescu de a fabrica avioane cu reacție destinate transportului de pasageri, produse pentru care economia românească nu era pregătită în nici un fel, aflăm mai multe tot în noul sezon. La „Adevăruri despre trecut”, politica de supraveghere în masă a populației are rezervat un capitol, în care ne sunt dezvăluite tehnicile operative folosite de Securitate. Povestea fabricii Apaca, precum și cea a lumii magice și misterioase a circului românesc, emigraţia evreilor, dar şi relaţia autorităţilor din perioada comunistă cu biserica sunt de asemenea subiecte pe care le vom regăsi în noul sezon „Adevăruri despre trecut”, la TVR 1.
