„Imperiul din Atlantic City” in premiera la HBO

Stăpânul incontestabil al Atlantic City-ului era trezorierul oraşului, Enoch “Nucky” Thompson (Steve Buscemi), deopotrivă politician corupt şi gangster (şi deopotrivă confortabil în ambele roluri). Datorită poziţiei sale strategice la malul mării, la câteva minute de Philadelphia, câteva ore de New York şi mai puţin de o zi cu maşina de Chicago, oraşul constituia un important punct de activitate pentru traficanţii de rom iar Nucky Thompson a profitat din plin de asta. Împreună cu fratele său Elias (Shea Whigham), şeriful oraşului, o echipă de mafioţi şi alţi răufăcători locali, Nucky a ocupat o poziţie de nişă, fiind omul la care mergeai dacă aveai nevoie de alcool. Era un gangster liberal şi făcea afaceri cu toată lumea, de la Arnold Rothstein (Michael Stuhlbarg) şi “Big Jim” Colosimo (Frank Crudele), la “Lucky” Luciano (Vincent Piazza) şi Al Capone (Stephen Graham).

La începutul serialului Imperiul din Atlantic City/Boardwalk Empire, Jimmy Darmody (Michael Pitt), fostul protejat şi şofer al lui Nucky, revine acasă din război, dornic să-şi facă un nume şi să-şi reia locul ce i se cuvine în organizaţia lui Nucky. Dar când Jimmy simte că lucrurile nu se mişcă suficient de repede, ia situaţia în propriile mâini şi întră într-o alianţă mortală cu asociaţii lui Nucky, fapt ce-i pune pe agenţii federali conduşi de Nelson Van Alden (Michael Shannon), pe urmele mentorului său. De parcă situaţia nu era destul de complicată, Nucky începe o relaţie cu Margaret Schroeder (Kelly Macdonald), o femeie abuzată de soţ, pe care încearcă s-o ajute.

În serial mai joacă Michael Kenneth Williams în rolul Chalky White, liderul comunităţii afro-americane din oraş; Dabney Coleman în rolul comodorului Louis Kaestner, mentorul lui Nucky; Paz de la Huerta în rolul iubitei lui Nucky, Lucy; Aleksa Palladino în rolul Angelei, iubita boemă a lui Jimmy Darmody şi mamă a băieţelului lor de 3 ani; Paul Sparks în rolul lui Mickey Doyle; Anthony Laciura în rolul lui Eddie Kessler şi Gretchen Mol în rolul lui Gillian, o dansatoare locală cu care Nucky împarte un trecut complicat.

Inspirat parţial de cartea de non-ficţiune “Boardwalk Empire: The Birth, High Times and Corruption of Atlantic City” de Nelson Johnson, Boardwalk Empire se concentrează pe cercul restrâns al unui personaj ilicit ce face legea în politică şi decide rezultatele luptelor dure pentru putere, în timp ce e vânat de agenţii federali şi e măcinat de pasiunea sa pentru femei, putere şi profit.

Deopotrivă politician corupt şi gangster (deopotrivă confortabil în ambele roluri), Nucky Thompson e în locul potrivit la momentul potrivit pentru a profita de ocaziile oferite de începerea Prohibiţiei. Şiretul şi şarmantul Trezorier al Atlantic City-ului e iubit de oamenii săi – extrem de prietenos şi traficant avid, el reuşeşte să ţină sub control activităţile ilegale din „Locul de joacă al Lumii”.

Margaret Schroeder (Kelly Macdonald)

Imigranta irlandeză căsătorită cu Hans Schroeder e membră a Ligii Feminine a Moderaţiei – opţiune influenţată, în parte, de comportamentul soţului ei alcoolic. Frumoasă, inteligentă şi cu instinct de supravieţuire, Margaret poate să înfrunte bărbaţi puternici, calitate ce a ajutat-o de multe ori, dată fiind complicata ei situaţie domestică.

James “Jimmy” Darmody (Michael Pitt)

Fost student la Princeton, veteran al Marelui Război şi fost protejat al lui Nucky, Jimmy a revenit schimbat în Atlantic City – e gata să profite de ocazii şi, dacă acestea nu există, e cât se poate de dispus să şi le creeze singur.

AgentUL Nelson Van Alden (Michael Shannon)

Agentul Prohibiţiei pe lângă Departmentul Veniturilor Domestice îşi face treaba cu zelul unui om aflat în misiune. Pe măsură ce investigaţia în lumea lui Nucky e tot mai profundă, la fel e şi fascinaţia sa faţă de Margaret Schroeder.

ComANDORUL Louis Kaestner (Dabney Coleman)

Mentorul lui Nucky a controlat Atlantic City-ul înainte de a preda puterea, dar succesiunea l-a costat mult, el fiind acum mai degrabă supărat decât mândru.

ŞERIFUL Elias “Eli” Thompson (Shea Whigham)

Şeriful din Atlantic City e, deloc întâmplător, fratele mai mic al lui Nucky. Deşi împreună conduc eficient coruptul oraş, între ei arde mocnit o aprigă rivalitate frăţească.

Eddie Kessler (Anthony Laciura)

Stresatul „om de vineri” al lui Nucky e la dispoziţia acestuia 24 de ore din 24. Imigrant german, Kessler e gata să obţină tot ceea ce vrea Nucky, fie o maşină, alcool sau ceva mai rău.

Al Capone (Stephen Graham)

Proaspăt sosit la Chicago, tânărul Al Capone învaţă meserie de la mafiotul Johnny Torrio. Grăbit şi impulsiv, Capone profită rapid de miile de avantaje oferite de Prohibiţie.

Angela DARMODY (Aleksa Palladino)

Soţia lui Jimmy Darmody a rămas însărcinată înainte ca Jimmy să plece la război şi, vreme de 3 ani, l-a crescut singură pe fiul lor, Tommy. Din pricina întoarcerii neaşteptate a lui Jimmy, ea trebuie să renunţe la visul ei de a deveni pictoriţă.

Arnold Rothstein (Michael Stuhlbarg)

Având sediul la New York, Arnold “The Big Bankroll” Rothstein este cel mai mare gangster din ţară. Gânditor strategic şi pasionat de jocurile de noroc, omul care a decis soarta campionatului mondial din 1919 nu pariază niciodată dacă nu e convins că va câştiga.

“Lucky” Luciano (Vincent Piazza)

Şiret şi nemilos, tânărul Luciano e suficient de isteţ cât să se alieze cu Arnold Rothstein, dar tinereţea, pasiunea şi ambiţia sa fac adeseori o combinaţie periculoasă, atât în viaţa personală cât şi în cea „profesională”.

Chalky White (Michael Kenneth Williams)

Primar de drept al comunităţii afro-americane din Atlantic City şi fost boxer, Chalky White conduce una dintre principalele operaţiuni cu trafic de alcool ale lui Nucky, situaţie ce îngreunează o relaţie personală deja complicată.

Gillian (Gretchen Mol)

Dansatoare la Beaux Arts şi mamă singură, Gillian are o lungă şi complicată istorie cu Nucky, care a acceptat să aibă grijă de fiul ei.

Lucy Danziger (Paz de la Huerta)

Iubita lui Nucky e o fostă dansatoare Ziegfeld Follies care a renunţat la carieră pentru a se bucura de lucrurile frumoase pe care i le poate oferi Nucky. Temperamentală şi plină de viaţă, e foarte greu de ţinut în frâu – chiar şi de un om atât de puternic precum Nucky.

Mickey Doyle (Paul Sparks)

Gangster local şi principal rival al lui Chalky White; ambiţia prost înţeleasă a lui Doyle şi lipsa sa de gândire strategică îl fac să devină inamicul lui Nucky.

Născut în Brooklyn, Buscemi a început să fie interesat de actorie spre finele liceului. Ulterior s-a mutat în Manhattan pentru a studia actoria cu John Strasberg. Acolo el şi colegul său actor şi scenarist Mark Boone Junior au început să scrie şi să joace în propriile lor piese. Astfel Steve a primit primul său rol principal, un muzician bolnav de SIDA din piesa lui Bill Sherwood Parting Glances.

După acest debut impresionant, Buscemi a devenit actorul preferat al unora dintre cei mai respectaţi regizori: Martin Scorsese, cu care a colaborat în New York Stories, Jim Jarmusch, cu care a colaborat în Coffee and Cigarettes şi Mystery Train, pentru care a primit o nominalizare IFP Spirit, Alexandre Rockwell, cu care a colaborat în Somebody to Love. Quentin Tarantino cu care a colaborat în Reservoir Dogs, pentru care a primit o nominalizare IFP Spirit, fraţii Coen cu care a colaborat în Miller’s Crossing, Barton Fink, laureatul cu Oscar Fargo şi The Big Lebowski şi a avut apariţii tip cameo în filme precum Rising Sun, The Hudsucker Proxy, Big Daddy, Pulp Fiction şi The Wedding Singer.

De asemenea, Buscemi a asigurat vocea pentru nenumărate personaje din animaţii precum Monster, Inc. , Final Fantasy, Charlotte’s Web, Monster House, Igor şi G-Force, unde a lucrat cu Nicolas Cage, Penelope Cruz, Will Arnett, Bill Nighy şi Tracy Morgan.

Pe lângă talentul său de actor, Buscemi este şi un respectat scenarist şi regizor. Primul său proiect a fost scurtmetrajul What Happened to Pete, selecţionat la mai multe festivaluri printre care Rotterdam şi Locarno şi difuzat pe canalul Bravo.

Debutul său ca regizor de lungmetraj a purtat numele de Trees Lounge, pe care l-a scris şi în care a şi jucat. Filmul, în care mai apar Chloë Sevigny, Sam Jackson şi Anthony LaPaglia, a fost lansat în secţiunea Quinzaine de realisateurs a Festivalului de la Cannes 1996 şi a fost nominalizat la premiul Independent Spirit. Al doilea său film în ipostază de regizor, Animal Factory, spune povestea unui tânăr condamnat la închisoare pe baza unei sentinţe prea dure şi care, în timp, devine un produs al mediului în care trăieşte. Filmul, inspirat de cartea lui Edward Bunker, i-a avut protagonişti pe Willem Dafoe şi Edward Furlong, şi a fost lansat la Sundance, în 2000.

IFC a lansat cel de-al treilea film al său, Lonesome Jim, o comedie dramatică despre o familie disfuncţională, cu Casey Affleck şi Liv Tyler. National Board of Review l-a declarat unul din cele mai bune 10 filme independente ale anului şi a fost selecţionat în competiţia oficială a festivalului Sundance.

În 2007, Sony Pictures Classics a lansat Interview, pe care Buscemi l-a co-scris, regizat şi în care a jucat alături de Sienna Miller. Remake al unui film de Theo Van Gogh, filmul a fost lansat la Sundance.

Buscemi a regizat foarte mult şi pentru micul ecran, în filmografia sa regăsindu-se episoade din Homicide: Life on the Street, pentru care a fost nominalizat la premiul breslei regizorilor şi The Sopranos, pentru care a fost nominalizat la Emmy şi la premiul breslei regizorilor. Recent, a regizat un episod din serialul laureat cu Emmy 30 Rock şi patru episoade din Nurse Jackie, în care joacă Edie Falco.

În ultimul an, Buscemi a pus bazele unei companiei independente de producţie Olive Productions, care are sediul la New York. Compania reprezintă rezultatul a 20 de ani de prietenie şi colaborare între Buscemi şi actorul şi regizorul Stanley Tucci. Împreună, cei doi urmează să producă, scrie, regizeze şi să caute noi talente. Compania e condusă de Wren Arthur, fost colaborator al lui Robert Altman. Anul acesta, compania a produs filmul lui Hue Rhodes Saint John of Las Vegas, în care Buscemi a jucat rolul principal. În plus, Olive are în dezvoltare o serie de filme şi serale TV. Compania tocmai a încheiat un contract cu Lionsgate Television şi urmează să producă un serial dramatic HBO cu Tucci în rolul principal.

Recent, Steve a terminat de jucat în filmul lui Bette Gordon Handsome Harry, unde el e unul din prietenii lui Harry (jucat de Jamey Sheridan) pe care-l convinge să ceară iertare unui fost coleg puşcaş marin pe care l-au trădat cu ani în urmă. Steve a mai apărut la Miguel Arteta, în Youth Revolt şi în debutul regizoral al lui Oren Moverman, The Messenger, în care protagonişti sunt Woody Harrelson, nominalizat la Oscar şi Ben Foster.

Recent, Pitt a jucat alături de Tim Roth şi Naomi Watts în Funny Games, dar şi cu Eva Green în deja clasicul film al lui Bernardo Bertolucci, The Dreamers. În 2007, Pitt a jucat cu Keira Knightley în Silk iar 2006 a marcat prima colaborare a lui Pitt cu Steve Buscemi, la Delirious.

Actorul a mai apărut la Larry Clark în Bully, în thrillerul lui Barbet Schroeder Murder by Numbers, unde juca cu Sandra Bullock, şi la M. Night Shyamalan în The Village.

Unele din primele roluri ce i-au adus faima au fost cel al iubitului starului rock transsexual din filmul lui John Cameron Mitchell, Hedwig and the Angry Inch şi cel din Finding Forrester, al lui Gus Van Sant. Pitt a colaborat cu Van Sant şi la The Last Days, inspirat de viaţa lui Kurt Cobain.

Pitt a debutat off-Broadway cu piesa The Trestle, dar a jucat şi la Universitatea Duke în Birdy şi la Classic Stage Company, în Monster.

Pe lângă actorie, Pitt cântă la chitară şi e solistul trupei Pagoda. El a asigurat parte din coloana sonoră a unor filme precum The Last Days, The Dreamers şi Shutter Island.

Macdonald a debutat în rolul Diane, aventura de-o noapte a lui Renton’s (Ewan McGregor) din Trainspotting (1996). În 2001, a jucat rolul Mary, o servitoare a contesei interpretate de Maggie Smith în Gosford Park (premiul breslei actorilor şi premiul Critics Choice pentru întreaga distribuţie). Recent, Macdonald a primit premiul criticilor londonezi pentru rol secundar, o nominalizare la BAFTA şi premiul breslei actorilor pentru întreaga distribuţie pentru rolul Carla Jean Moss, soţia lui Llewelyn Moss (Josh Brolin) din No Country for Old Men.

Macdonald a mai apărut în Choke, cu Sam Rockwell şi Anjelica Huston (premiul juriului la festivalul Sundance pentru întreaga distribuţie), Nanny McPhee cu Emma Thompson, Lassie cu Peter O’Toole, All The Invisible Children al lui Mehdi Charef şi Emir Kusturica, la John Crowley în Intermission, Cousin Bette cu Jessica Lange, Elizabeth cu Cate Blanchett, Strictly Sinatra, la Gregg Araki în Splendor, la Phil Joanou în Entropy, la Mike Figgis în The Loss of Sexual Innocence, la Hugh Hudson în My Life So Far, Stella Does Tricks şi Some Voices cu Daniel Craig. Pentru rolul din Two Family House, Macdonald a fost nominalizată la Independent Spirit de rol principal.

Macdonald a avut apariţii de tip cameo la Marc Forster în Finding Neverland unde a fost Peter Pan, la Michael Winterbottom în Tristram Shandy: A Cock and Bull Story şi-n The Hitchhiker’s Guide to the Galaxy. Recent, a terminat filmările pentru The Decoy Bride, o comedie cu Alice Eve şi David Tennant.

Recent, Shannon a apărut în filmul biografic regizat de Kim Fowley, The Runaways, în care a jucat alături de Kristen Stewart şi Dakota Fanning, dar şi în alte aproximativ 30 de filme printre care amintim My Son, My Son, What Have Ye Done şi Bad Lieutenant, ambele de Werner Herzog, Before the Devil Knows Your Dead al lui Sydney Lumet, World Trade Center, Bug, Lucky You, Bad Boys II, 8 Mile, Kangaroo Jack, Vanilla Sky, Pearl Harbor, Cecil B. DeMented, The Missing Person şi The Greatest. În 2009 a fost nominalizat la Oscar de rol secundar pentru contribuţia adusă, alături de Leonardo DiCaprio, Kate Winslet şi Kathy Bates, la filmul lui Sam Mendes Revolutionary Road. În această vară, a apărut în adaptarea BD-ului Jonah Hex.

Cu tot succesul de care s-a bucurat pe marele ecran, Shannon nu şi-a uitat pasiunea pentru teatru. Recent, a terminat stagiunea cu un rol din versiunea off-Broadway făcută de David Cromer după piesa lui Thornton Wilder Our Town. De asemenea, el a mai apărut în piese precum Lady, The Metal Children, The Little Flower of East Orange, The Pillowman, Bug, Man from Nebraska, Mr. Kolpert, Killer Joe, The Idiot, Killer şi Woyzeck.

La cinema, Coleman a făcut unul din cele mai bune roluri ale sale la John Boorman în Where the Heart Is, în care joacă rolul unui patriarh new-yorkez care decide să-şi înveţe copii răzgâiaţi valoarea banului. De-a lungul anilor, el a apărut în filme precum WarGames, Cloak and Dagger, Dragnet, Meet the Applegates şi The Beverly Hillbillies. Pe micul ecran a avut un rol recurent în That Girl, dar a putut fi văzut şi în Buffalo Bill (o nominalizare la Globul de Aur şi două la Emmy) şi The ‘Slap’ Maxwell Story (premiul Globul de Aur şi nominalizare Emmy).

Deşi cele mai multe roluri ale sale din televiziune au fost comice, Coleman şi-a dovedit talentul şi-n cele dramatice. De exemplu, pe rolul din dramaticul film TV Sworn to Silence, în care a jucat cu Liam Neeson şi Peter Coyote, a fost nominalizat la Globul de Aur şi a primit un Emmy; după aceea, a fost nominalizat la Emmy pentru rolul din miniseria Baby M, unul din primele filme care vorbeau de mamele surogat; a fost nominalizat din nou la Emmy, de această dată pentru rolul episodic din Columbo, şi la un premiu CableACE pentru rolul directorului canalului TV din filmul original HBO Murrow. Din 2001, vreme de 3 sezoane, a jucat în The Guardian, unde a fost tatăl îngrijorat al lui Simon Baker.

Pe lângă Imperiul din Atlantic City/Boardwalk Empire, Coleman poate fi văzut în Char·ac·ter, un documentar despre 6 regizori de film şi prieteni.

Au urmat multe alte roluri: la David Gordon Green în All the Real Girls, Out of this World, regizat de Saamoto Junji, filmul TV Faith of our Fathers, Bad Company (regizat tot de Joel Schumacher), Man of the House, cu Tommy Lee Jones, Lords of Dogtown, regizat de Catherine Hardwicke, First Snow, cu Guy Pearce şi succesul de la Sundance nominalizat la Independent Spirit Wristcutters, cu Patrick Fugit. Recent, el a apărut în Splinter, Pride & Glory, regizat de Gavin O’Connor, Fast & Furious, remake-ul lui Werner Herzog la Bad Lieutenant cu Nicolas Cage, la Robert Rodriguez în Machete, alături de Robert De Niro şi în filmele independente Barry Munday, Spooner, Radio Free Albemuth, The Killing Room şi South of Heaven.

Curând va putea fi văzut în The Conspirator, regizat de Robert Redford.

Laciura cochetează acum cu regia şi a pus deja în scenă Otello şi Dido and Aeneas.

Graham a fost lăudat pentru rolul rasistului psihopat Combo din filmul lui Shane Meadows în This Is England – rol pe care-l va relua în continuarea aflată în pre-producţie. Şi-a pus perucă roşcată pentru a-i da viaţă lui Billy Bremner în The Damned United şi mai poate fi văzut alături de Nicolas Cage şi Ron Perlman în Season of the Witch. Vara viitoare va juca cu Johnny Depp şi Penelope Cruz în Pirates of the Caribbean: On Stranger Tides.

Pe lângă film şi televiziune, Stephen a apărut în videoclipul făcut de trupa Arctic Monkeys pentru When the Sun Goes Down, şi în scurtmetrajul Scummy Man. El a apărut şi în videoclipul Fluorescent Adolescent, al celor de la Arctic Monkeys şi în cel al lui Deadmau şi Kaskade, I Remember.

El a mai apărut la Ridley Scott în Body of Lies, alături de Leonardo DiCaprio, la Boaz Yakin în A Price Above Rubies, la Antonio Campos în Afterschool, arătat la festivalurile de la New York şi Cannes, la Sophie Barthes în Cold Souls, cu Paul Giamatti şi David Strathairn şi în omagiul adus de Martin Scorsese lui Alfred Hitchcock, The Key to Reserva. De asemenea, a apărut în seriale precum Damages şi Ugly Betty.

În 2005, Stuhlbarg a fost nominalizat la Tony şi Drama Desk pentru rolul din piesa lui Martin McDonagh The Pillowman, pusă în scenă de John Crowley. A primit premiile New Dramatists Charles Bowden şi Elliot Norton Boston Theatre pentru Long Day’s Journey into Night.

Tot pe Broadway, Stulhbarg a mai jucat în Saint Joan, Three Men on a Horse, Timon of Athens, The Government Inspector, Taking Sides, pus în scenă de David Jones, Cabaret pus în scenă de Sam Mendes, piesa lui Tom Stoppard The Invention of Love, pusă în scenă de Jack O’Brien, Twelfth Night şi Richard II de Shakespeare, versiunea lui Oskar Eustis la Hamlet, pentru care a primit premiul Drama League, versiunea lui David Warren la The Voysey Inheritance, pentru care a primit premiile Obie şi Callaway şi o nominalizare la premiul Lucille Lortel, Cymbeline, Old Wicked Songs, pentru care a primit premiul Drama League, Measure for Pleasure, pentru care a fost nominalizat la premiul Lucille Lortel şi The Grey Zone. Când dramaturgul Tim Blake Nelson a adaptat şi a regizat versiunea cinematografică a lui The Grey Zone, Stuhlbarg a jucat alt rol decât cel făcut pe scenă.

Stuhlbarg a studiat la Juilliard, UCLA, Conservatorul din Vilnius, Academia de Artă din Baliol, colegiul din Oxford şi cu Marcel Marceau, pentru care a avut o bursă completă.

Pe micul ecran, Piazza a fost Hernan O’Brien în sezonul 6 din The Sopranos şi Tony în sezonul 4 din Rescue Me. A avut un rol episodic în Law & Order şi-a jucat în episodul pilot NBC Blue Blood, regizat de Brett Ratner.

Vincent a fost jucător de hockey, dar s-a retras din activitatea sportivă din pricina unei accidentări la umăr. Locuieşte la New York, unde s-a născut.

În 2007, Paz a jucat în ecranizarea făcută de Clark Gregg după romanul lui Chuck Palahniuk Choke unde a fost Nico, o puşcăriaşă dependentă de sex şi în The Guitar, în regia lui Amy Redford, alături de Saffron Burrows. Ambele filme au fost selecţionate în 2008 la Sundance şi Paz a fost numită de GenArt Una din cele noi 7 feţe din cinema alături de Olivia Thirlby şi Jason Ritter.

Paz a debutat în film la Lasse Hallsrom în The Cider House Rules după ce regizorul a descoperit-o pe stradă. A apărut la Ethan Hawke în Chelsea Walls şi, după o serie de filme independente, a jucat la Griffin Dunne în Fierce People, alături de Diane Lane şi Donald Sutherland şi-n Nail Polish, o comedia dramatică a cărei acţiune are loc în anii 80, în New Jersey.

Născută la New York, Paz e fiica unei activiste americane pentru drepturile femeilor şi un fermier spaniol.

Faimosul actor de teatru PAUL SPARKS (Mickey Doyle) s-a născut în Oklahoma, a studiat ingineria chimică şi a absolvit Universitatea din New York la secţia Actorie – Filosofie.

În 2007, Paz a jucat în ecranizarea făcută de Clark Gregg după romanul lui Chuck Palahniuk Choke unde a fost Nico, o puşcăriaşă dependentă de sex şi în The Guitar, în regia lui Amy Redford, alături de Saffron Burrows. Ambele filme au fost selecţionate în 2008 la Sundance şi Paz a fost numită de GenArt Una din cele noi 7 feţe din cinema alături de Olivia Thirlby şi Jason Ritter.

Paz a debutat în film la Lasse Hallsrom în The Cider House Rules după ce regizorul a descoperit-o pe stradă. A apărut la Ethan Hawke în Chelsea Walls şi, după o serie de filme independente, a jucat la Griffin Dunne în Fierce People, alături de Diane Lane şi Donald Sutherland şi-n Nail Polish, o comedia dramatică a cărei acţiune are loc în anii 80, în New Jersey.

Născută la New York, Paz e fiica unei activiste americane pentru drepturile femeilor şi un fermier spaniol.

Deşi Imperiul din Atlantic City/Boardwalk Empire e primul său rol important în televiziune, Sparks e un faimos actor de teatru nominalizat de 4 ori la premiul Drama Desk şi care a apărut pe Broadway în piesa Take Me Out. Prima nominalizare Drama Desk a venit în 2000 pentru rolul din Coyote on a Fence, dar a mai fost nominalizat şi în 2004 pentru rolul Baylis din Blackbird, în 2005 pentru rolul din Orange Water Flower şi-n 2007 pentru rolul din Essential Self-Defense. Rolul făcut în 2004 off-Broadway în Finer Noble Gases a fost numit drept „fascinant” de New York Times şi a continuat să joace acelaşi personaj la festivalul de la Edinburgh, unde a câştigat premiul de interpretare.

A mai apărut în piese precum American Sligo, Pumpgirl, Lady şi Dusk Rings a Bell, alături de Kate Walsh. Pe Broadway, a putut fi văzut alături de Mary Louise Parker în Hedda Gabler.

Pe micul ecran, a jucat în seriale precum Law & Order, Brotherhood şi Trinity. A apărut în filmele Edge of Darkness, Synecdoche, New York, The Missing Person şi Please Give, al lui Nicole Holofcener. Curând va putea fi văzut în miniseria HBO Mildred Pierce.

Sparks locuieşte la New York cu actriţa Annie Parisse.

Pe lângă rolul din Imperiul din Atlantic City/Boardwalk Empire, Michael a apărut de mai multe ori în serialul NBC The Philanthropist, dar a avut roluri recurente şi în Law & Order, Law & Order: SVU, Six Degrees, The Sopranos, CSI, Boston Legal şi The Kill Point, alături de John Leguizamo şi Donny Wahlberg.

Născut în Brooklyn, Williams şi-a început cariera ca dansator stradal şi coregraf, apărând în peste 50 de videoclipuri şi turnee naţionale. A atras atenţia fotografilor David LaChapelle şi Steven Klein, care i-au iniţiat cariera de manechin, fapt ce l-a făcut să fie ales de Tupac Shakur pentru a-l interpreta pe fratele său în filmul din 1996, Bullet, şi i-a adus un rol în filmul lui Martin Scorsese Bring Out the Dead. De la început, Michael a fost pasionat de teatru şi a lucrat cu compania La’Mama din New York, apărând într-o serie de producţii ale prestigiosului National Black Theater.

Regizorul J.J. Abrams, fanul lui Mission Impossible: III şi The Wire, i-a creat un rol special în "Alias”, şi acelaşi lucru l-a făcut Edward Norton pentru filmul "The Hulk”. În plus, Michael a apărut în I Think I Love My Wife, regizat dy Chris Rock şi-n Miracle at St. Anna, regizat de Spike Lee. De asemenea, el a jucat rolul unui detectiv de treabă din debutul regizoral al lui Ben Affleck Gone Baby Gone şi a apărut alături de Viggo Mortensen şi Charlize Theron în adaptarea de cinema făcută după romanul lui Cormac McCarthy The Road şi-n Brooklyn’s Finest, alături de Don Cheadle, Richard Gere şi Ethan Hawke.