- În prezent, Uniunea Europeană se confruntă cu cel mai ridicat nivel în ceea ce privește deficitul de forță de muncă, Republica Cehă fiind țara cu cea mai mare creștere a ratelor de locuri de muncă vacante în perioada 2013-2020, urmată de Țările de Jos și Ungaria. De aceea, mai mult de una din patru întreprinderi europene (26%) consideră că este foarte dificil să angajeze candidați care dobândesc anumite competențe necesare.
În ceea ce privește profilul locului de muncă se remarcă, în special, recrutarea de muncitori necalificați – instalatori, electricieni, lucrători de întreținere, mecanici – unde nevoia puternică de formare la locul de muncă se îmbină cu utilizarea instrumentelor digitale pentru controlul utilajelor.
Dezvoltarea și recalificarea angajaților poate aduce și numeroase beneficii companiilor, inclusiv o productivitate și o performanță mai mare a candidaților precum și reducerea fluctuației de personal. În plus, o companie care investește în training are posibilitatea de a-și crește reputația și poziționarea, devenind mai atractivă pentru potențialii candidați.
Potrivit Raportului LinkedIn privind lipsa de talente din 2019, 50% din angajați vor avea nevoie de recalificare până în 2025, un pas crucial atât pentru ei, cât și pentru companii, care se dezvoltă într-un ritm accelerat.1 În plus, în Raportul Privind Viitorul Locurilor de Muncă 20202, publicat de Forumul Economic Mondial, arată că două din trei companii se așteaptă ca rentabilitatea investiției în recalificare să se materializeze într-un an.
În acest context, Gi Group, una dintre cele mai mari companii de resurse umane la nivel mondial, a realizat un studiu privind importanța formării profesionale care subliniază beneficiile pe care îmbunătățirea continuă și recalificarea le pot aduce atât la nivel individual, cât și la nivelul companiilor, deoarece, angajații caută să beneficieze și de oportunitățile pe care compania le oferă în vederea îmbunătățirii șanselor și condițiilor de viață, chiar și din punct de vedere economic. De asemenea, viitorii angajați caută să dobândească mai multe competențe care, implicit vor putea duce și la o creștere salarială.
Din acest motiv, Gi Group a creat o soluție „win-win approach”, capabilă să creeze valoare adăugată atât pentru angajatori, cât și pentru angajați, precum și să sprijine dezvoltarea unei culturi a „muncii durabile”. Astfel, lucrând îndeaproape cu clienții, compania a dezvoltat o soluție de Formare Profesională, care constă într-o adevărată călătorie în carieră atât pentru angajații temporari, aflați pentru prima dată în căutarea unui loc de muncă, șomeri, candidați cât și pentru personalul care închiriază lucrători pe parcursul lor profesional. Această soluție asigură beneficii atât candidatului, care se poate bucura de angajare constantă în timp, cât și companiilor care pot angaja profesioniști.
Formarea Profesională este un proces dezvoltat în 6 pași care se axează pe: orientarea și implicarea candidaților, pe cursuri pentru dobândirea abilităților tehnice legate de rol, formare în materie de siguranță, training, formare la locul de muncă și învățare continuă. Toate aceste procese își propun să creeze valoare adăugată atât pentru oameni, cât și pentru companii.
„Învățarea pe tot parcursul vieții, perfecționarea și recalificarea sunt adevărate schimbări, în special pe o piață a muncii care are o evoluție rapidă și care se confruntă cu o penurie de personal, larg răspândită. Lucrăm în fiecare zi alături de candidați și clienți pentru a le facilita și eficientiza procesul de căutare al unui loc de muncă sau, în cazul clienților, al unui potențial angajat. Astfel, prin soluția noastră de Formare Profesională, pe de o parte, sprijinim oamenii în dobândirea, perfecționarea și dezvoltarea competențelor lor, prevenind astfel șomajul și oferindu-le o viață stabilă, iar pe de altă parte colaborăm cu companii pentru a le ajuta să-și satisfacă cererea de muncitori necalificați, să abordeze concurența globală și să prospere.”, declară Andrei Luca, Business Manager Gi Group Temps & Permsi
Este, de asemenea, evident că învățarea continuă, recalificarea și perfecționarea competențelor sunt factori cruciali în garantarea capacității de angajare. În plus, provocările formării profesionale interacționează cu o altă provocare, care a cunoscut o creștere bruscă în timpul penuriei de forță de muncă din cauza pandemiei, și anume dificultatea companiilor de a găsi personal calificat.
Formarea este un atu crucial, în special pentru muncitorii necalificați, care permite companiilor să obțină beneficii precum: creșterea performanței angajaților, care le oferă acestora o mai bună înțelegere a responsabilităților; productivitatea crescută, care sporește eficiența în procese, asigurând în același timp și o cotă de piață mai mare; satisfacția angajaților, prin investiția în formarea profesională; retenția angajaților, prin oferirea diverselor; avantajul competitiv, care crește know-how-ul profesional al unei companii și stimulează; reputația și poziționarea îmbunătățită a companiei, care ajută la dezvoltarea branding-ului.
Raportul Comun al Ocupării Forței de Muncă din 20203, publicat de Comisia Europeană, relatează că deficitul de forță de muncă în UE este la un nivel ridicat, deși se află în ușoară scădere față de acum un an. Într-adevăr, o lipsă cantitativă de forță de muncă demonstrează o situație în care piața muncii suferă de lipsă de personal, iar în acest scenariu, cererea de muncă este mai mare decât oferta. Mai mult, datele din Sondajul Eurofound privind companiile europene din 20194 evidențiază că 26% dintre întreprinderile europene consideră că este foarte dificil să angajeze candidați cu competențele necesare, în timp ce 51% afirmă că este un proces destul de dificil.
Graficul de mai jos evidențiază variația mare între țările UE, cu niveluri ridicate de dificultate în găsirea candidaților potriviți în Slovacia, România, Malta, Cehia și Germania, în timp ce sarcina este cea mai ușoară în Slovenia, Danemarca și Grecia. Diferențele sunt clare și în ceea ce privește compararea companiilor. 24% dintre întreprinderile mici raportează că au dificultăți în a găsi angajați cu competențele potrivite, în timp ce doar 14% dintre cele mari au aceeași problemă.
În ceea ce privește macrosectoarele, deficitul de forță de muncă a crescut semnificativ între 2013 și 2019 în sectoarele de producție, construcții și servicii. Cea mai mare creștere a fost înregistrată în sectorul construcțiilor, unde rata de neocupare a crescut de la 1,3% în trimestrul III 2013 la 3,6% în trimestrul III 2019. În 2020, profesioniștii din domeniul asistenței medicale ocupau primul loc în ceea ce privește deficitul de forță de muncă, iar locurile de munca bazate pe IT&C, care sunt strict legate de competențele software, au fost, de asemenea, martorii unei creșteri a penuriei existente. Ospitalitatea și transportul au fost puternic afectate de pandemie și au continuat să fie martorii unei penurii. Acest lucru s-ar putea datora și tranziției catre vânzările și livrările online.
1. Sursa: LinkedIn, Raportul deficitului de talente 2019
2. https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=738&langId=en&pubId=8476&furtherPubs=yes
3. https://www3.weforum.org/docs/WEF_Future_of_Jobs_2020.pdf
4. https://www.eurofound.europa.eu/surveys/2019/european-company-survey-2019
