Ateneul Tătăraşi Iaşi invită publicul luni, 18 mai, orele 1800, la vernisajul expoziţiei de pictură ulei/ pânză Ieşirea din labirint, aparţinând artistei Lily Popa. Vernisajul va fi prezentat de prof. dr. Theodor Haşegan. Expoziţia va fi deschisă publicului în perioada 18 mai – 14 iunie 2009.
Se spune că înainte de a deveni rege, Minos a cerut zeului grec Poseidon un semn pentru a-l asigura că el şi nu fratele său era urmaşul tronului cretan. Poseidon a fost de acord şi i-a trimis un taur alb deosebit de frumos, cu condiţia ca Minos să sacrifice acel animal în cinstea zeului. Minos a fost atât de tare uimit de frumuseţea taurului încât a hotărât să îl păstreze şi a sacrificat în locul lui un altul, cu speranţa că zeul nu va observa. Poseidon s-a mâniat şi a făcut-o pe soţia lui Minos, Pasiphae să îşi piardă minţile şi să se îndrăgostească de taur. Pasiphae a cerut ajutorul lui Dedal, care i-a construit o vacă de lemn, acoperită cu piele şi goală în interior. Regina a intrat în această construcţie şi prin uniunea ei cu taurul alb a rezultat Asterius sau Minotaurul, o creatură fabuloasă jumătate om şi jumătate taur, o fiinţă monstruoasă. Închis de regele Minos în faimosul labirint construit de Daedalus, Minotaurul constituia spaima întregului ţinut. Îi era adus, drept hrană, tributul pe care Minos îl pretindea atenienilor. Acest tribut consta din şapte tineri şi şapte tinere, pe care Minotaurul îi devora în fiecare an.
Când Theseus a sosit în Creta pentru a se lupta cu Minotaurul, Ariadne, care se îndrăgostise de erou, l-a ajutat să iasă din coridoarele întortocheate ale labirintului călăuzindu-se după un fir care i-a arătat calea de întoarcere. Ca să o scape de mânia lui Minos, Theseus i-a făgăduit Ariadnei să o ia cu el la Athenae. A părăsit-o însă pe drum, în insula Naxos, unde, după o variantă, a fost ucisă de către Artemis. După o altă legendă, Dionysos, care trecea pe acolo, s-ar fi îndrăgostit de tânăra fată şi ar fi luat-o în căsătorie. Ca dar de nuntă el i-a oferit o coroană de aur, făurită de Hephaestus, coroană care mai târziu a fost transformată într-o constelaţie.
Drept răzbunare pentru faptul că a fost complicele reginei, Minos a poruncit ca intrarea în labirint să fie zidită şi Daedalus să fie închis înăuntru, împreună cu fiul său, Icarus. Ingeniozitatea lui Daedalus s-a vădit o dată mai minunată. El a construit nişte aripi lipite cu ceară, cu ajutorul cărora cei doi şi-au luat zborul către înălţimi, peste mare. Mânat de ambiţia nebunească de a atinge soarele, Icarus şi-a găsit moartea în acest zbor neobişnuit. Daedalus a izbutit însă să ajungă pe ţărmurile Siciliei.
Expoziţia "Ieşirea din labirint" (sau Fals tratat de sociologie artistică) îşi propune "o privire "asupra relaţiei artist-societate; artistul fiind component al societăţii, depozitarul amintirilor, trăirilor şi experienţelor proprii, în funcţie de circumstanţele de mediu. El este într-o relaţie de simbioză cu societatea, reflectă, după prelucrare artistică, ceea ce vede, aude, simte, nu poate exista într-un "turn de fildeş", "într-o republică a pictorilor".
În încercarea umană de depăşire în plan spiritual (sau material) a propriei fiinţe fiecare din noi putem fi la un moment dat Icarus (Icar). La fel ca aceste personaje, suntem cu toţii într-un imens Labirint, "la mâna sorţii". Firul Ariadnei este firul care eliberează sau firul care înlănţuie? Deşi Minotaurul este prezentat ca o fiară, o fiinţă feroce, personal cred că reprezintă personajul cel mai tragic, singurul care nu îşi poate influenţa existenţa, nu poate ieşi din labirint, neavând însă nici o vină de starea sa de existenţă, de ceea ce este.
Lucrările expuse îşi propun deasemenea "o oglindire" interioară a artistului, existenţa, supravieţuirea lui între ideal şi compromis cu sine, între artist şi "obligaţiile existenţiale". Nu se încearcă dezlegarea vreunui mister absolut, ci doar reprezentări ale posibilelor încercări de evadare, chiar cu "aripi improvizate", chiar în "universuri paralele", ireale.
Dublul labirint; labirintul lumii – labirintul artei. Evadăm din unul devenind prizonierul celuilalt, o captivitate mai frumoasă, mai plăcută, mai suportabilă.
{mosloadposition user10}
