- Printre măsurile „net zero” vizate se numără: economisirea energiei, eficiența energetică, reducerea emisiilor de CO2 și utilizarea surselor regenerabile de energie, arată un studiu Horváth despre transformarea sustenabilă, realizat la nivel global.
- Factorii principali care motivează eforturile companiilor în direcția sustenabilității sunt: (1) eficiența energetică îmbunătățită, (2) adoptarea timpurie a soluțiilor inovatoare și a tehnologiilor viitoare și (3) conservarea habitatului.
- În medie, companiile participante la studiu au alocat 27% din bugetul lor total de investiții pentru acțiuni din sfera sustenabilității în 2023.
Peste jumătate (59%) dintre companiile din sectorul industrial care au participat la un studiu Horváth vor să fie neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon și să găsească un echilibru în ceea ce privește gazele cu efect de seră emise și cele absorbite („net zero”) până în 2035. Cele mai optimiste companii privind atingerea obiectivelor climatice se află în Italia, Germania și Regatul Unit, arată raportul realizat de Horváth, una dintre cele mai importante companii internaționale de consultanță în management.
Studiul „Status quo of the sustainability transformation (2023)”, realizat pe un eșantion reprezentând șase piețe economice europene și două nord americane, arată că principalele măsuri „net zero” pe care se concentrează companiile pentru a-și atinge obiectivele de sustenabilitate sunt: (1) îmbunătățirea eficienței energetice – 45%; (2) măsuri de compensare a emisiilor de CO2 – 45%; (3) utilizarea surselor regenerabile de energie – 43%; (4) modificarea modelelor de operare – 37%; (5) schimbări în lanțul de aprovizionare – 35%; (6) dezvoltarea capacităților proprii de generare a energiei din surse regenerabile – 34%; (7) decarbonizarea lanțului de aprovizionare – 34%; și (8) adoptarea și dezvoltarea principiilor economiei circulare – 34%.
Aproape toți participanții la studiu (98%) urmăresc cel puțin una dintre aceste măsuri „net zero” și, în general, le prioritizează pe cele care pot fi implementate în timp relativ scurt, pentru a reduce consumul de energie și emisiile. Pe lângă reducerea consumului de resurse, accentul se pune în principal pe compensarea emisiilor („offsetting”).
În pofida acestui interes ridicat față de mediu, mai puțin de jumătate dintre companii au un plan concret pentru a-și atinge obiectivele privind sustenabilitatea (42%), iar o treime dintre acestea nu și-au definit vreun obiectiv climatic sau nu se așteaptă să-l atingă până în 2045.
În Germania, una din trei companii deja implementează propria strategie privind decarbonizarea, însă numai 40% dintre directorii chestionați văd această țară ca fiind un pionier în domeniul sustenabilității. Executivii intervievați din Regatul Unit, Franța, Statele Unite, Spania și Canada nu au implementat încă măsuri de reducere a emisiilor de CO2. În Franța și SUA, 20% dintre respondenți au spus că nu au implementat nicio măsură privind sustenabilitatea.
Canada este, cel mai probabil, țara care va avea o poziție de lider mondial în privința sustenabilității, consideră 66% dintre executivi chestionați din această țară, care produce deja aproape două treimi din electricitatea sa din surse regenerabile și continuă să își extindă masiv resursele de hidroenergie și infrastructura pentru hidrogen.
Regatul Unit vine rapid din urmă, producând un surplus de electricitate verde în 2022 și extinzându-și rapid sursele de energie eoliană. Spania se concentrează pe expansiunea fotovoltaicelor, însă proiectele înaintează mai greu, din cauza birocrației.
Raportul arată că principalii factori care motivează eforturile în direcția sustenabilității ale companiilor sunt: (1) eficiența energetică îmbunătățită (58%); (2) inovația/tehnologiile viitoare (45%); și (3) conservarea habitatului (43%).
În privința investițiilor, studiul Horváth relevă că, în medie, companiile au alocat 27% din portofoliul de investiții pentru acțiuni sustenabile în 2023, iar companiile nord-americane au planificat investiții în privința mediului mai mari decât cele europene. Totuși, investițiile ecologice sunt așteptate să crească, și în Europa, în următorii ani, iar majoritatea executivilor intervievați au în plan să crească aceste investiții cu până la 19% în 2023.
„Deși criza energetică și problemele din lanțurile de aprovizionare au generat presiuni suplimentare, un număr semnificativ de companii industriale din Europa și America de Nord s-au angajat să atingă neutralitatea climatică până la jumătatea deceniului următor. Mai puțin de jumătate dintre acestea au reușit să-și stabilească strategii clare, dar tendința favorabilă sustenabilității este ireversibilă.
Economisirea resurselor și creșterea eficienței au devenit obiective de prim rang pentru executivi, investițiile ecologice cresc, iar motivația pentru transformarea sustenabilă a business-urilor se menține la un nivel ridicat”, afirmă Kurt Weber, Managing Director, Horváth România.
Având în vedere că ne aflăm în plină tranziție energetică și transformare a proceselor de producție și transport, apar nevoi noi, iar companiile din toate sectoarele din România se confruntă cu problema reducerii emisiilor de carbon din întregul lanț valoric. În plus, deoarece companiile românești fac parte din lanțurile de aprovizionare europene și internaționale, comercializarea produselor sau serviciilor pe aceste piețe trebuie să se conformeze standardelor stabilite la nivel european.
Campaniile de „Green-washing” nu vor asigura respectarea acestor standarde, ci dimpotrivă, vor duce la întârzieri în atingerea obiectivelor. Horváth își susține clienții în dezvoltarea unor strategii de transformare profundă, de la modele de afaceri tradiționale către o economie circulară, respectiv către redesenarea unor lanțuri valorice. Reducerea emisiilor pentru unele industrii înseamnă modificarea unor procese tehnologice și găsirea unor resurse alternative, curate. Pentru sectorul de servicii înseamnă găsirea unor modele sustenabile de creare a valorii, de transfer al serviciilor către clienți și de captare a valorii, sau cum sunt realizate serviciile.
De asemenea, pentru Horváth este important să arate clienților și care sunt beneficiile unor astfel de transformări, fiindcă niciun efort nu vine fără avantaje, începând de la accesarea unor noi piețe și potențiali clienți, până la atragerea de talente și retenția de personal înalt calificat.
„Este cel mai oportun moment ca să analizăm cum vom fi afectați de această tranziție la o economie sustenabilă și mai ales să concepem care este poziția noastră viitoare, cum ne vom potrivi în piață, față de concurenți, cu ce fel de noi costuri și prețuri va trebui să operăm, de ce fel de resurse umane și materiale vom avea nevoie și cum vor trebui organizate planurile de implementare pentru atingerea țintelor, respectiv cum putem profita de finanțările publice și private pentru a sprijini tranziția,” a adăugat Zsuzsa Bereschi, Principal, Horváth România.
Studiul „Status quo of the sustainability transformation (2023)” – a fost realizat de către IMWF Institute for Management & Economic Research, în numele Horvath, în rândul a 180 de manageri din companii din 6 piețe economice Germania, UK, Franța, Italia, Spania, Polonia, SUA și Canada. Respondenții lucrează în companii cu vânzări anuale de cel puțin 100 de milioane de euro. 59% dintre companii participante la studiu activează în domeniul industrial, 26% în servicii, 6% în comerț și 9% în alte sectoare.
