STUDIU CALITATIV – Atitudinile, percepţiile şi comportamentul românilor faţă de gripa sezonieră şi metodele de prevenţie
În România, în ultimii 2 ani, cazurile de gripă au cunoscut o creştere semnificativă, conform datelor relevate de către Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică (https://www.insp.gov.ro).
Dacă până în anul 2009 numărul cazurilor clinice de gripă înregistrate într-un sezon era de ordinul sutelor, acesta a ajuns de ordinul miilor în sezonul 2010-2011.
În sezonul 2007-2008 au fost înregistrate 539 de cazuri de îmbolnăviri cu virus gripal, iar în sezonul 2008 – 2009, 895 de cazuri. În timpul pandemiei din 2009 (pandemia de gripă cu noua tulpină de virus gripal AH1N1) s-au înregistrat 7.008 cazuri de îmbolnăviri, iar în sezonul următor, 2010-2011, au fost identificate 6.464 de cazuri.
În ultimele 2 sezoane, s-a constatat că cea mai frecvent afectată de gripă a fost grupa de vârstă 5-14 ani. Formele clinice de gripă au variat de la forme uşoare şi medii, până la forme severe şi chiar complicaţii cu infecţii bacteriene.
În sezonul 2010-2011, cel mai mare număr de cazuri de gripă spitalizate a fost înregistrat la grupa de vârsta 30-64 ani (44 % din totalul bolnavilor cu gripă internaţi). În timpul pandemiei din 2009, au fost înregistrate 122 de decese în cazul persoanelor la care s-a confirmat îmbolnăvirea cu virusul gripal, iar în sezonul 2010-2011 au fost înregistrate 38 de decese, majoritatea survenind la persoanele cu vârsta cuprinsă între 30 şi 64 ani şi care prezentau factori de risc asociaţi (obezitate, boli pulmonare cronice, diabet zaharat, sarcină).
În sezonul 2010-2011, la nivelul întregii populaţii a României, s-a constatat o scădere considerabilă a numărului persoanelor care s-au vaccinat antigripal (5,6% faţă de 30% cât prevede Grupul de Lucru European pentru Gripă), cele mai bune acoperiri vaccinale înregistrându-se la personalul medical (63,9%) şi la persoanele vârstnice (19,1% faţă de 75% cât prevede OMS). Astfel, numărul persoanelor vaccinate antigripal înregistrate în sezonul trecut, în ţara noastră, este cu mult sub recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
,,Gripa reprezintă o gravă problemă de sănătate publică, iar atunci când pacienţii dezvoltă complicaţii este necesară spitalizarea. Conform estimărilor OMS, între 5 şi 15% din populaţie este afectată de infecţii ale tractului respirator superior în timpul epidemiilor de gripă anuale, boala gripală afectând persoanele de orice vârstă.”, a declarat Dr. Adriana Pistol, Director al Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile.
Studiu Calitativ – rezultate
Românii obişnuiesc să meargă la medic doar atunci „când nu mai pot”, iar majoritatea pun accent pe tratarea bolii, de cele mai multe ori prin auto-medicaţie. Prevenţia nu se regăseşte între atitudinile constante ale românilor, vis-à-vis de starea de sănătate, excepţie făcând doar părinţii, aceştia demonstrând o abordare proactivă în ce priveşte starea de sănătate a copiilor lor. Acestea sunt doar câteva dintre concluziile studiului calitativ realizat de compania de cercertare de piaţă GfK România, în perioada 2 – 9 august 2011. Studiul, constând în focus-grupuri la care au participat medici de familie, farmacişti şi public larg, bărbaţi şi femei din categorii de vârstă diferite, a fost realizat în cinci mari oraşe: Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara şi Târgu-Mureş. Cercetarea şi-a propus să afle care sunt atitudinile, percepţiile şi comportamentul românilor faţă de gripa sezonieră, sănătate în general şi vaccinare. Pentru români, medicul de familie rămâne principala sursă de informare sigură şi specializată, atunci când au nevoie de o recomandare în contextul prevenţiei unei boli. În acelaşi timp, reclamele TV, prietenii, sfaturile venite din partea farmacistului, rămân surse puternice de informare pentru toţi cei care ajung la un moment dat să se confrunte cu o boală contagioasă, cum este, de exemplu, gripa sezonieră. Chiar şi aşa, pe fondul lipsei de informare, românii obişuiesc să se trateze singuri, fără să ceară sfatul unui medic.
Românii consideră gripa “o răceală mai gravă”, nefiind conştienţi de gradul ridicat de contagioazitate şi de posibilitatea apariţiei complicaţiilor sau chiar a decesului. Chiar şi cei care ştiu că în trecut pandemiile de gripă au făcut ravagii, cel mai frecvent, optează pentru un tratament “după ureche”, administrându-şi singuri combinaţii de medicamente. Aspirina şi antibioticele sunt medicamente pe care românii le iau frecvent atunci când au gripă, neştiind că există contraindicaţii în acest sens. Tratamentele şi remediile naturiste, leacurile băbeşti şi tradiţionale sunt încă la moda pentru mulţi dintre români.
Pentru a preveni pe cât posibil transmiterea gripei, românii spun că ştiu ce trebuie să facă: să îşi acopere gura şi nasul cu un şerveţel atunci când tuşesc sau strănută şi să se spele des pe mâini. Percepţia generală despre vaccinuri reflectă faptul că pentru mulţi din români acestea reprezintă încă un mister.
„Vaccinarea antigripală este singura metodă de prevenţie activă. Cu toţii realizăm o prevenţie la nivel bazal prin alimentaţie, îmbrăcăminte, evitarea contactului cu persoane infectate, însă, pentru a preveni efectiv boala, trebuie ca organismul să se apere împotriva bolii, iar acest lucru este posibil doar prin vaccinare antigripală. Vaccinarea împotriva gripei oferă o protecţie de aproximativ 70-90% împotriva manifestării clinice a bolii în rândul adulţilor sănătoşi cu vârsta cuprinsă între 18 şi 59 de ani.”, a declarat Conf. Dr. Monica Luminos, medic pediatru specialist boli infectioase.
Cu toate că vaccinarea antigripală anuală este considerată drept cea mai eficientă modalitate de a preveni infecţia gripală şi complicaţiile acesteia, tendinţa românilor este aceea de a accepta numai vaccinurile recomandate de Ministerul Sănătăţii şi prevăzute în Programele Naţionale şi care sunt recomandate ferm de către medici sau autorităţi (vaccinurile din Calendarul de Vaccinări prevăzut în Programul Naţional de Imunizări pentru copii, vaccinurile de tip ,,tratament” – rabic şi tetanic, vaccinurile împotriva bolilor tropicale).
Românii simt nevoia unor repere solide – medici, date din studii ştiinţifice, exemple pozitive, care să le ofere încredere atunci când iau în considerare vaccinarea.
Organizatia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă vaccinarea antigripală pentru persoane cu vârsta cuprinsă între 6 luni şi 64 de ani şi care sunt în evidenţă cu afecţiuni medicale cronice pulmonare, cardiovasculare, metabolice, renale, sau cu imunodeficienţe, toate persoanele cu vârsta peste 65 de ani, gravidele, medicii, cadrele sanitare medii şi personalul auxiliar, atât din spitale cât şi din unităţile sanitare ambulatorii, inclusiv salariaţi ai instituţiilor de ocrotire (copii sau bătrâni) şi ai unităţilor de bolnavi cronici. (//www.who.int )
Vaccinarea antigripală se recomandă a fi efectuată în lunile septembrie şi octombrie (înaintea apariţiei epidemiei de gripă), deoarece organismul are nevoie de cel puţin 2 săptămâni de la vaccinare pentru a se instala protecţia şi a fabrica anticorpi împotriva virusului. De asemenea, vaccinarea se poate realiza pe toată durata sezonului gripal, pentru cei care nu s-au vaccinat la începutul toamnei.
{mosloadposition user9}
