Un nou raport1 Greenpeace explică motivele pentru care ar trebui să fie eliminate pesticidele din modelul agricol actual.
Raportul, lansat recent la nivel global, examinează modul de utilizare a pesticidelor de sinteză în Europa și efectele grave pe scară largă pe care acestea le au asupra mediului, inclusiv modul în care ele degradează unele servicii ecosistemice esențiale. De asemenea, documentul propune metode de consolidare a reglementărilor ce au rolul de a controla utilizarea pesticidelor.
De mai multe decenii, sistemul agricol global se bazează pe aplicarea pe scară largă a sute de tipuri de pesticide de sinteză, determinând astfel construcția și consolidarea unor adevărate imperii comerciale, dar și deprinderea unor rutine de aplicare a pesticidelor, tendință în creștere pe continentul european, dar și la nivel mondial. Utilizarea produselor agro-chimice reprezintă însă un risc pentru faună și pentru mediul înconjurător. În Uniunea Europeană, aproximativ una din patru specii (24,5%) dintre cele vulnerabile sau periclitate sunt amenințate de apele reziduale din agricultură, inclusiv datorită folosirii de pesticide și îngrășăminte chimice. Din ce în ce mai multe date științifice disponibile la nivel global demonstrează, pe lângă efectul imediat al toxicității acute, și pe cele subtile, sub-letale, și de asemenea și faptul că pesticidele nu sunt o armă precisă, care să vizeze doar speciile țintă de dăunători. Efectele lor provoacă pierderi semnificative de biodiversitate, prin reducerea populațiilor mai multor organisme din cadrul ecosistemelor agricole, dar și de-a lungul lanțurilor trofice, substanțele toxice din amestecul de pesticide înfluențând declinul mai multor specii. Un alt aspect important îl reprezintă faptul că pesticidele au o distribuție largă în mediul înconjurător și pot fi transportate la distanțe semnificative față de zonele în care au fost aplicate inițial.
În anul 2015, în urma analizării a peste 800 de rapoarte științifice, “IUCN Task Force on Systemic Pesticides” a semnalat un declin catastrofal al insectelor din Europa. Efectele negative pot fi devastatoare, având în vedere faptul că 70% dintre principalele 124 de alimente vegetale, folosite în mod direct pentru consumul uman, așa cum este cazul merelor, sunt dependente de polenizare pentru obținerea unor fructe de bună calitate, sau pentru un randament de producție crescut.
Începând cu decembrie 2013, datorită efectelor negative semnificative înregistrate asupra coloniilor de albine și bondari, Comisia Europeană a restricționat folosirea pe o perioadă de 2 ani a 3 insecticide din clasa neonicotinoide: imidacloprid, tiametoxam și clotianidin. Pe parcursul acestei perioade se spera creșterea performanței coloniilor de bondari pe culturile agricole, dar din nefericire nu este efectuată nicio monitorizare riguroasă în acest sens. De asemenea, în România nici nu ar avea sens o astfel de monitorizare, deoarece Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a facilitat și în 2014 și în 2015 obținerea mai multor derogări în vederea folosirii în continuare a acestor substanțe în agricultura românească.
“Solicităm revizuirea de urgență a obiceiurilor dăunătoare dictate de agricultura chimizată. Schimbarea ar trebui să plece de la liderii noștri politici, care trebuie să adopte poziții publice împotriva folosirii pesticidelor chimice și să sprijine tranziția către o agricultură durabilă, ecologică”, a declarat Alexandru Riza, coordonator de campanii Greenpeace România.
1 Raportul "Dependența de pesticide a Europei: Cum dăunează agricultura industrială mediului nostru înconjurător" – rezumat în limba română este disponibil aici, iar raportul integral în limba engleză este disponibil aici.
