ce sprijina cuplurile internationale
Comisia Europeană a dat undă verde deciziei Greciei de a se alătura celor 15 țări care au aderat deja la normele UE ce permit cuplurilor internaționale să aleagă țara a cărei legislație se aplică în cazul divorțului sau al separării lor de drept. Noile norme, în vigoare din iunie 2012, au urmat primei decizii a statelor membre ale UE de a continua integrarea prin procedura de „cooperare consolidată” (IP/10/347). Cooperarea consolidată – introdusă prin Tratatul de la Nisa în 2001, dar neutilizată până la Comisia Barroso II – permite în prezent unui grup de cel puțin nouă state membre să pună în aplicare măsuri în cazul în care nu se ajunge la un acord între cele 28 de state membre. În cazul normelor privind divorțul, această procedură a permis inițial unui număr de 14 țări (a se vedea contextul) să convină, în 2011, asupra unui regulament, acestui grup de țări alăturându-i-se mai apoi Lituania, în 2012 (IP/12/1231), și acum Grecia. Regulamentul vizează să ofere cuplurilor securitate juridică și să împiedice fenomenul de „prezentare precipitată la tribunal” și de „forum shopping” (căutarea instanței celei mai favorabile) în materie de divorțuri, evitând, în același timp, procedurile cu costuri mari, atât pe plan emoțional, cât și pe plan financiar.
„Normele UE privind divorțurile transfrontaliere au deschis o nouă cale de integrare europeană. Acestea au pus în practică inovațiile juridice ale Tratatului de la Lisabona, arătând calea de urmat în domenii în care lipsa unanimității bloca progresul.”, a declarat Viviane Reding, vicepreședinte al Comisiei și comisarul UE pentru justiție. „Este foarte încurajator să vedem că încă un stat se alătură formei de cooperare consolidată care ajută cuplurile internaționale ce trec printr-un divorț. Cum libera circulație a persoanelor le permite bărbaților și femeilor din toată Europa să se întâlnească și să se îndrăgostească, trebuie să asigurăm securitatea juridică în caz de divorț.”
Regulamentul privind legea aplicabilă divorțului are drept scop să ofere asistență partenerilor mai vulnerabili pe durata procedurilor de divorț. Cuplurile internaționale pot conveni în prealabil asupra legii care li s-ar aplica în caz de divorț sau de separare de drept. Atunci când un cuplu nu reușește să ajungă la un acord în această privință, judecătorii vor avea o formulă comună pentru a stabili țara a cărei legislație se aplică. Regulamentul, care se aplică de la 21 iunie 2012, nu are niciun impact asupra legislației naționale privind divorțul sau căsătoria și nici nu prevede adoptarea de norme care afectează dreptul material al familiei din statele membre.
În condițiile în care, în 2009, s-au înregistrat aproape 1 milion de divorțuri în UE (date furnizate de Eurostat), aceste norme vin în ajutorul cuplurilor de cetățenii diferite, al cuplurilor care locuiesc separat în țări diferite sau al cuplurilor care locuiesc împreună într-o țară diferită de țara lor de origine și le ferește de proceduri complicate, lungi și traumatizante.
Legislația în materie de divorț a oferit un exemplu pentru depășirea dezacordurilor dintre statele membre în alte domenii de politică în care s-a utilizat ulterior cooperarea consolidată: brevetul unitar al UE (MEMO/12/971) și propunerea privind o taxă pe tranzacțiile financiare (IP/13/115).
Context
Conform tratatelor UE, cooperarea consolidată este un instrument care permite unui număr de nouă sau mai multe țări să facă progrese în legătură cu o măsură care este importantă, dar care este blocată de o minoritate restrânsă de state membre. Alte țări din UE își rezervă dreptul de a se asocia acestei cooperări consolidate când doresc (articolul 331 din TFUE).
La 12 iulie 2010, guvernele statelor membre ale UE au adoptat Decizia Consiliului de autorizare a unei forme de cooperare consolidată în domeniul legislației aplicabile divorțului și separării de drept (IP/10/917, MEMO/10/100). Aceasta a fost publicată în Jurnalul Oficial al UE la 22 iulie 2010. Apoi, cele 14 țări participante (Austria, Belgia, Bulgaria, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Letonia, Luxemburg, Malta, Portugalia, România, Slovenia și Spania) au organizat negocieri și, la 20 decembrie 2010, au adoptat un Regulament al Consiliului ce conține normele detaliate care se vor aplica divorțurilor internaționale (care a fost publicat în Jurnalul Oficial al UE la 29 decembrie 2010).
Alte state membre care vor să participe pot solicita acest lucru în orice moment. Conform Tratatului de la Lisabona, statele respective trebuie să notifice mai întâi Consiliului și Comisiei intenția lor de a participa la forma de cooperare consolidată. După Lituania, Grecia este a doua țară suplimentară care a notificat instituțiilor dorința sa de a participa la forma de cooperare consolidată.
Pagini Utile
-
Comisia Europeană – Chestiuni în materie de dreptul familiei și succesiuni
-
Pagina de internet a dnei Viviane Reding, vicepreședinte al Comisiei și comisarul UE pentru justiție
-
O puteți urmări pe dna vicepreședinte pe Twitter: @VivianeRedingEU