GfK România a derulat la sfârşitul anului 2009 un studiu care şi-a propus să realizeze un portret al tinerilor de azi, având în centru generaţia adolescenţilor şi tinerilor între 15 – 20 de ani. Acest proiect este o re-editare a unui proiect similar realizat pentru prima oară de GfK România în anul 2005.
Principalele teme urmărite de acest studiu sunt: valorile şi stilul de viaţă al tinerilor (familie, prieteni, şcoală), ce modele admiră, cum îşi organizează timpul – în ce fel de activităţi investesc, cu cine îşi petrec timpul liber, pe ce cheltuie banii, ce atitudine au faţă de noile tehnologii şi faţă de expunerea media (TV, radio, internet, prea scrisă), cum se raportează la mărci şi la publicitate.
Pentru a găsi răspunsuri acestor întrebări, GfK România a pus la punct un proiect de cercetare calitativă constând în utilizarea mai multor tipuri de culegere a informaţiei: forumuri de discuţii on-line cu respondenţi între 15 – 20 de ani (50% fete, 50% băieţi), focus grupuri standard pe acelaşi target 15 – 20 ani şi un focus grup on-line cu membri ai comunităţii Second Life, activi în replica virtuală a Bucureştiului creată pe această platformă. Acest tip de studiu calitativ a fost realizat pentru prima oară în acest mediu virtual în România. Proiectul a fost derulat în Bucureşti în intervalul august – noiembrie 2009.
Concluziile studiului arată că tinerii între 15 – 20 de ani sunt foarte sensibili la felul în care sunt percepuţi de cei din jurul lor, mai ales la percepţiile grupurilor din care fac parte, aici dorind în primul rând să-şi impună personalitatea şi să iasă în evidenţă. “De asemenea, rămâne valabil eternul conflict între generaţii. Îşi doresc să fie luaţi în seamă de către adulţi, să fie ascultaţi şi valorizaţi, chiar admiraţi şi apreciaţi pentru ideile şi acţiunile lor. Generaţia 15-20 de ani din 2009 are încredere în propriile forţe şi pune sub semnul întrebării toate normele societăţii din dorinţa de a trăi experienţe noi, de a testa totul pe propria piele”, declară Oana Mirilă, director cercetare calitativă GfK România.
Tinerii pun mare preţ pe felul în care arată. Starea lor de bine depinde în foarte mare măsură de aspectul lor exterior – nu doar îmbrăcămintea fiind importantă, ci întregul look, inclusiv tunsoarea şi restul accesoriilor. Hainele sunt extrem de importante atât pentru fete, cât şi pentru băieţi, le aleg cu grijă şi investesc fără niciun regret în ele o parte extrem de consistentă din banii de care fac rost. Ţinuta standard a unui trend-setter în 2009 presupune: converşi, jeanşi, tricou şi hanorac imprimate, eşarfă, căciulă sau şapcă trendy, geantă sport, brăţări.
Reprezentanţii generaţiei “Converse” percep tehnologia ca pe ceva obligatoriu pentru timpurile noastre, cele mai importante repere ale lor fiind telefonul mobil, mp3 playerul si PC-ul cu acces la Internet. „Tehnologia reprezintă un facilitator al unui stil de viaţă şi un indicator de status. Cu cât eşti mai “tehnologizat” ai acces la mai multe activităţi, informaţii, poţi face anumite lucruri care să te facă vizibil. În plus, în funcţie de cât de modern, autentic sau trendy este gadget-ul folosit sau deţinut, te poziţionează într-o anumită categorie socială, îţi dă sau nu acces la un anumit grup – aspect care este foarte important în rândul teenagerilor”, continuă Oana Mirilă.
Personalităţile autohtone admirate sunt cele care dau dovadă de talent, inteligenţă, principii clar creionate, curaj şi care au de transmis un mesaj personal despre viaţă.
În ceea ce priveşte raportarea la mass-media şi gradul de expunere, studiul arată că media clasică (TV, radio, presa scrisă) nu mai face parte din activităţile de timp liber preferate de tineri. Timpul în faţa televizorului sau ascultând radioul a fost înlocuit de timpul petrecut în faţa calculatorului, conversând cu grupul de prieteni în reţelele sociale şi de ieşirile în oraş cu aceştia.
“Nu ne regăsim deloc în oferta televiziunilor. Mai vezi ceva pentru că e televizorul deschis de părinţi şi treci prin zonă în momentul ăla. Dar nu există un program pe vreunul din canalele noastre care să mă facă să îmi doresc să-l urmaresc”, spune un teenager participant la studiu.
Ce înseamnă Second Life pentru ei? Distracţie şi relaxare, libertate de alegere şi de exprimare, o oportunitate de socializare şi de autodezvoltare.
Faţă de tinerii din 2005, cei de astăzi se dovedesc a fi mai blazaţi – mai dezamăgiţi de ceea ce le oferă societatea şi de valorile promovate de această, mai individualişti – mai puţin dispuşi să-şi asume responsabilităţi sociale, mai radicali şi mai puţin dispuşi la toleranţă, precum şi mai dependenţi de comunicarea virtuală.
{mosloadposition user9} {mosloadposition user10}
