Fundația Renașterea și Centrul pentru Inovație în Medicină, cu susținerea unui grup de inițiativă format din ONG-uri, profesioniști din domeniul sănătății, reprezentanți ai autorităților și ai industriei farmaceutice propun elaborarea unui Plan Strategic pentru Cancerul de Sân. Acesta reprezintă un program de politici de sănătate publică format dintr-un set de măsuri și tactici specifice, ce poate fi încadrat în dezvoltarea ulterioară a Planului Național de Cancer.
Apelul pentru elaborarea acestui Plan este integrat în campania Câștigăm speranță pentru femeile din România, demarată în octombrie, luna internațională de luptă împotriva cancerului de sân și a fost prezentat în cadrul unei dezbateri găzduite de Comisia pentru Sănătate și Familie – Camera Deputaților, cu susținerea Președinției, care a reunit experți și autorități din sistemul de sănătate, precum Comisia pentru Sănătate Publică din Senat, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale.
Astfel, printr-o abordare proactivă, un număr de organizații angajate ferm în îngrijirea persoanelor care suferă de cancer își unesc forțele, alăturându-se în acest demers, și lansează Apelul pentru schimbare în managementul cancerului mamar în România, prin care încurajează toți actorii din sistemul de sănătate local (autorități, categorii profesionale medicale și de susținere psihologică și socială, industria farmaceutică, mass-media, pacienți și aparținători) să contribuie la dezvoltarea și implementarea Planului Strategic pentru Cancerul de Sân.
În conformitate cu recomandările internaționale și în linie cu sistemele de management ale cancerului la nivel european, planul propus vizează următoarele direcții strategice pentru îmbunătățirea managementului cancerului mamar: implementarea programului național de screening, vizând depistarea în stadii precoce și prevenția secundară, asigurarea accesului la timp la investigații și tratament adecvat pentru toate femeile diagnosticate cu cancer mamar, servicii medicale oferite în unități specializate de către echipe medicale multidisciplinare, îmbunătățirea calității vieții și sănătății emoționale ale pacientelor și familiilor acestora. In cadrul acestui plan, ar trebui prevăzute în mod specific măsuri dedicate pacientelor cu cancer de sân în stadii avansate.
De asemenea, planul ar trebui să includă și derularea unor campanii educaționale adresate femeilor, asigurarea integrării profesionale a femeilor diagnosticate cu cancer de sân, colectarea și analizarea datelor legate de cancerul de sân în toate stadiile, prin implementarea unui Registru național, dezvoltarea și adoptarea cât mai rapidă a tehnologiilor si tratamentelor inovatoare, destinate pacientelor cu cancer de sân în toate stadiile.
Propunerea de implementare a acestui Plan Strategic pentru Cancerul de Sân vine ca urmare a analizei situației pacientelor cu cancer mamar avansat în România, prezentată în studiul Inegalități și discrepanțe în managementul cancerului de sân avansat în România în comparație cu abordarea europeană, realizat de grupul de inițiativă, în perioada septembrie – octombrie 2018.
Conform rezultatelor studiului, România se confruntă cu multiple probleme de gestionare a acestei boli, printre care diagnosticarea tardivă, lipsa abordării terapeutice integrate și multidisciplinare a pacientelor cu cancer de sân, accesul limitat la tratamente adecvate, oferta variabilă și în general scăzută a serviciilor de informare și de suport psihologic.
Potrivit datelor analizate în cadrul studiului, una din trei femei diagnosticate cu cancer de sân moare în România, comparativ cu media europeană de una din patru, în condițiile în care rata de incidență a cancerului de sân raportată în România este cu 30% mai mică față de Europa(Globocan, 2018). Procentul femeilor diagnosticate în stadii medii și avansate de boală (stadiile III-IV) în România este de de 58,4%. Pentru comparație, în alte țări europene 70-80% din cazurile noi de cancer de sân sunt descoperite în stadii inițiale de boală (0, I și II). Diagnosticarea tardivă are consecințe majore atât asupra șanselor de supraviețuire ale pacientelor din România, cât și asupra costurilor sociale și economice suportate de statul român și de societate per ansamblu.
“Pe fondul nivelului scăzut al educației sanitare, a accesului limitat la diagnostic și tratament, a adresării tardive la medic, abordarea sistematică a implementării unor soluții eficiente care să răspundă nevoilor pacientelor cu cancer de sân este absolut necesară. În linie cu progresele medicale, dezvoltarea terapeutică continuă și accelerată, există multiple aspecte pe care le putem îmbunătăți pentru a ridica calitatea vieții pacientelor cu cancer din România”, a declarat Mihaela Geoană, președinte Fundația Renașterea.
“Sunt optimistă și încrezătoare că lucrurile pot merge în direcția bună pentru toate persoanele cu cancer din România. În urma experiențelor cu sistemul medical din țară, în calitate de pacientă, am ajuns la concluzia că ar trebui să eficientizăm soluțiile și resursele pe care le avem. De exemplu, să formăm echipe multidisciplinare, în cadrul cărora specialiști din diverse arii de expertiză să poată colabora în vederea stabilirii diagnosticului și tratamentului corect, să acordăm o atenție sporită consilierii psihologice pentru pacienți și familiile lor. Cea mai eficientă metodă rămâne educația, care să ridice gradul de informare și de conștientizare privind screening-ul obligatoriu, accesul la diagnostic corect si tratamente inovatoare”, a adăugat Dana Deac, jurnalist și pacientă cu cancer de sân avansat.
Începând cu anul 2009, 19 din 31 de țări europene analizate în cadrul studiului deja implementează planuri strategice naționale pentru managementul cancerului, inclusiv cancerului de sân, cu rezultate notabile pe termen mediu și lung.
Fundației Renașterea, reprezentant pentru România a Europa Donna (Coaliția Europeană pentru Cancerul Mamar) și Centrului pentru Inovație în Medicină, li s-au alăturat până în prezent, formând acest grup de inițiativă: Comisia pentru Sănătate şi Familie a Camerei Deputaților, Societatea Națională de Oncologie Medicală din România (SNOMR), Asociația de Sprijin a Pacientului Oncologic și Novartis Pharma Services România SRL.
