Giuseppe Lavazza, președintele Grupului Lavazza și director al Fundației, declară: „Răspândirea bunelor practici agricole va fi tot mai centrată pe oameni, în special în scopul emancipării femeilor și acordării de sprijin pentru tinerii cultivatori”
Printre participanții la evenimentul „The Coffeeprint of Tomorrow”, care a marcat finalul celebrării celor 20 de ani de existență a Fundației, s-au numărat laureata Premiului Nobel pentru Pace, Rigoberta Menchú și fotograful Steve McCurry.
Viitorul cafelei se decide astăzi. Criza climatică, vulnerabilitatea producătorilor și reducerea terenurilor arabile sunt principalii factori care, conform Teoriei Schimbării a Fundației Lavazza, amenință condițiile de viață ale comunităților de producători, precum și disponibilitatea cafelei de calitate. Pe fondul acestui scenariu complex, la evenimentul de încheiere a celebrărilor de 20 de ani de existență, Fundația și-a reafirmat angajamentul pentru un viitor prosper al industriei cafelei și al protagoniștilor ei, bărbații și femeile care produc cafeaua.
„Suntem conștienți de provocările cu care se confruntă industria cafelei. Fundația își îndreaptă privirea spre următorii 20 de ani cu un obiectiv ambițios: acela de a transforma cultivatorii de cafea – în special tinerii și femeile – în antreprenori capabili să concureze pe piața globală a cafelei și să abordeze eficient noile provocări, contribuind astfel la dezvoltarea economiilor în care trăiesc”, a explicat Giuseppe Lavazza, președintele Grupului Lavazza și director al Fundației, în cadrul evenimentului „The Coffeeprint of Tomorrow”, care a avut loc ieri, la sediul Grupului, Nuvola Lavazza din Torino. Evenimentul a abordat, de asemenea, provocările viitoare ale industriei, alături de protagoniștii celor mai recente proiecte și invitați, inclusiv Rigoberta Menchú, câștigătoare a Premiului Nobel pentru Pace în 1992 pentru promovarea drepturilor populațiilor indigene, și Steve McCurry, unul dintre cei mai faimoși fotografi din lume, care documentează proiectele Fundației Lavazza încă din anii 2000.
„Obiectivele prioritare ale Fundației pentru viitor vor fi să sprijine comunitățile producătoare de cafea prin proiecte de formare care să le ajute să adapteze plantațiile la impactul schimbărilor climatice, să răspundă cererii tot mai mari pentru produse de calitate și să furnizeze o gamă variată de soiuri de cafea pentru a încuraja biodiversitatea și a combate defrișările. Aceste acțiuni, împreună cu toată munca realizată până acum, ne vor permite să contribuim la un viitor mai just și mai durabil pentru întreaga industrie a cafelei, garantând în același timp disponibilitatea unui produs de calitate pentru generațiile viitoare. Este un rol de leadership strategic și inovator pe care ne dorim să-l implicăm din ce în ce mai mult pe toate brandurile și companiile asociate în toate regiunile unde suntem activi ca Grup”, a concluzionat Giuseppe Lavazza.
Nu este o provocare ușoară. Lanțul de aprovizionare cu cafea este, de fapt, unul dintre cele mai complexe și fragmentate din lume, cu 95% din producția globală provenind de la 25 de milioane de mici producători și aproximativ 12,5 milioane de afaceri de familie care cultivă mai puțin de 5 hectare în peste 40 de țări producătoare de cafea din așa-numitul „cureaua cafelei” între Tropicul Racului și Tropicul Capricornului (sursa: The Coffee Guide, a patra ediție).
Fundația Lavazza – 20 de ani de angajament în domeniu
Din 2004, anul în care Grupul Lavazza a înființat Fundația, aceasta a sprijinit peste 50 de proiecte și susține în prezent 30 de proiecte în 17 țări de pe trei continente, de care beneficiază peste 94.000 de persoane. Parcursul său este relatat în cartea „I chicchi che hanno fatto la storia”, o publicație care celebrează aniversarea Fundației Lavazza, cu imagini realizate de-a lungul anilor de fotograful Steve McCurry și texte scrise de jurnalistul Mario Calabresi.
Începând din 2019, anul în care partenerii au semnat Memorandumul de Înțelegere, Fundația Lavazza participă la proiectul promovat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP) împreună cu instituțiile guvernamentale din Ecuador, inclusiv Ministerul Mediului, Apelor și Tranziției Ecologice (MAAE) și Ministerul Agriculturii și Creșterii Animalelor (MAG).
În trei ani, inițiativa a dus la producerea, în Ecuador, a primei cafele de înaltă calitate certificată ca fiind produsă fără defrișare, provenind din plantații din 23 de provincii care se învecinează cu pădurea tropicală amazoniană. Guvernul ecuadorian și UNDP au creat, de fapt, primul protocol național de certificare dedicat monitorizării zonelor forestiere unde se produce cafea. Acest protocol este acum considerat cea mai bună practică la nivel global, poziționând Ecuadorul ca un țară pionieră în agricultura durabilă. Certificarea „Cafelei fără defrișare” le asigură consumatorilor că niciun teren forestier nu a fost defrișat sau degradat pentru a cultiva cafea. Certificatul este obținut în urma unei monitorizări riguroase și a aplicării imaginilor prin satelit, precum și a verificării de către terți, care confirmă că producția de cafea respectă standarde de mediu stricte.
În sprijinul emancipării femeilor, proiectul „Coffee to be reborn” a fost dezvoltat împreună cu ONG-ul Verdad y Vida, facilitând astfel independența economică a 180 de femei din comunitatea etnică Maya Poq’omchi din Guatemala – după 36 de ani de război civil care a afectat grav economia și dezvoltarea zonei. Aceste femei au devenit independente, mai întâi ca producătoare și apoi ca antreprenoare, datorită programelor de formare în agricultură și afaceri.
O altă provocare importantă se referă la implicarea tinerelor generații în industria cafelei, atât pentru a-i împiedica să abandoneze terenurile agricole din țările producătoare de cafea, cât și pentru a promova profesionalismul pe întregul lanț valoric, până la nivelul cafenelelor. De exemplu, în Uganda, Proiectul Ujana Coffee lansat de Fundația Lavazza împreună cu ONG-ul Sawa World, implică tineri bărbați și femei care trăiesc atât în zone de producție a cafelei, cât și în situații urbane vulnerabile, permițându-le să își desfășoare micro-afaceri legate de lumea cafelei sau de meșteșugurile locale, ca o modalitate de a diversifica și a-și crește veniturile.
De asemenea, Fundația continuă, pe de o parte, să ofere programe de formare în bune practici agricole în teren și, pe de altă parte, în sinergie cu Grupul, să extindă programul A Cup of Learning, care oferă tinerilor oportunitatea de a deveni profesioniști în domeniul cafelei. Programul include un curs despre cafeaua verde și diferitele tehnici de procesare, oferind totodată cele mai bune instrumente pentru a deveni barmani, scopul fiind crearea unor reale oportunități de angajare. Lansat în 2017, acest program este acum activ în 19 țări.
În final, evenimentul a inclus și un raport despre proiectul „Cafeaua ca megafon pentru pace”, care a permis fermierilor din departamentul Meta din Columbia să convertească plantațiile ilegale de coca, apărute în timpul războiului civil, în plantații de cafea. Aceasta a fost completată de lansarea unui podcast, „Respirația Pământului”, produs de Chora Media, care abordează provocările și oportunitățile cu care se confruntă industria cafelei din Columbia.
