anuale a remuneratiilor
Urmare a situației economice dificile, funcționarii UE se confruntă cu o pierdere de -1,1% în 2012. Aceasta este rezultatul formulei de calculare a ajustării anuale a remunerațiilor și survine în urma unei scăderi efective a puterii de cumpărare de -3,6% în 2011. Pierderea totală a puterii de cumpărare a funcționarilor UE s-a ridicat în perioada 2004-2011 la ‑7,6%.
Formula de calcul, cunoscută sub numele de „metoda”, urmărește evoluția, pozitivă sau negativă, a puterii de cumpărare a funcționarilor naționali, pe baza unui „coș” format din 8 state membre (Regatul Unit, Germania, Franța, Italia, Țările de Jos, Spania, Belgia și Luxemburg – un eșantion care a fost ales în mod explicit de statele membre în 2004 și care reprezintă 76 % din PIB al UE). Cu alte cuvinte, deciziile politice adoptate de guvernele naționale respective în privința salariilor propriilor funcționari sunt aplicate salariilor personalului UE.
În acest an, rezultatul reflectă cu fidelitate situația economică dificilă și impactul foarte variat al acesteia asupra funcționarilor publici naționali: se ține cont de majorările salariale din Germania (+4,3 %), Belgia (+2,5 %), Luxemburg (+2,5 %), Franța (+1,8 %) și Regatul Unit (+0,9 %), dar și de scăderile de -3 % din Spania, de -1,9 % în Țările de Jos și de înghețarea salariilor din Italia (0 %). Variația combinată a puterii de cumpărare a acestor funcționari publici naționali este de -1,1 %. Prin urmare, exact aceeași pierdere a puterii de cumpărare este aplicată în cazul salariilor funcționarilor publici ai UE, indiferent de țara în care își au sediul și de instituția sau de agenția UE pentru care lucrează.
Inflația din Belgia face ca ajustarea nominală a remunerațiilor pentru funcționarii UE de la Bruxelles să fie de 1,7 %. Este vorba de o creștere sub nivelul inflației, care implementează scăderea cu -1,1 % a puterii de cumpărare. După cum s-a subliniat mai sus, nivelul este mai scăzut decât ajustările nominale ale remunerațiilor pentru funcționarii publici din jumătate din statele membre aparținând eșantionului.
O clauză de exceptare permite practic suspendarea metodei dacă sunt îndeplinite anumite criterii juridice stricte referitoare la „deteriorarea gravă și neașteptată a situației economice și sociale” – care nu poate fi evaluată prin aplicarea metodei. Cu toate acestea, o analiză aprofundată a arătat că aceste condiții nu au fost întrunite, iar propunerea de scădere cu -1,1 % a puterii de cumpărare reflectă integral modificarea condițiilor pentru funcționarii publici naționali.
Cu toate acestea, Comisia are convingerea fermă că în actuala situație economică administrația UE ar trebui să facă un efort suplimentar. Acesta este motivul pentru care Comisia a înaintat încă de anul trecut Consiliului și Parlamentului European o propunere de reducere cu 5 % a personalului din toate instituțiile și agențiile UE între 2013 și 2017. Pentru a face față volumului mai mare de muncă rezultat în urma reducerii, aceasta ar fi completată de o creștere la 40 de ore a săptămânii minime de lucru a funcționarilor, fără compensări salariale. În plus, Comisia a propus o majorare a vârstei de pensionare de la 63 la 65 de ani, facilitând în același timp continuarea activității până la vârsta de 67 de ani, precum și o reducere semnificativă a salariilor debutanților și ale celor aflați la sfârșitul carierei în cazul anumitor funcții, reducere variind între -18 % și -45 %.
Acest lucru ar da naștere la economii semnificative, în valoare de peste 1 miliard EUR în următorul cadru financiar multianual, și de 1 miliard EUR în fiecare an într-o perspectivă mai îndelungată, din cauza efectelor pe termen lung ale acestor măsuri.
În plus, anul trecut Comisia a propus de asemenea nu numai menținerea unui impozit special, care ar trebui să expire la 31 decembrie 2012, ci și majorarea de la 5,5 % la 6 % a așa-numitei taxe de solidaritate (care se aplică în plus față de impozitul pe venit, în valoare de până la 45 %). Totodată, pentru a răspunde îngrijorărilor exprimate de statele membre, a fost propusă o reformare și o extindere a metodei, programată de asemenea să expire la sfârșitul lui 2012.
Comisia regretă profund faptul că în cadrul Consiliului nu s-a ajuns încă la o poziție comună în privința acestor propuneri, deși acestea sunt publice de peste 17 luni. Comisia regretă de asemenea că, drept urmare a situației descrise mai sus, Consiliul nu a fost în măsură să acorde un mandat președinției sale pentru începerea discuțiilor referitoare la propunere cu Parlamentul European și cu Comisia. În consecință, salariile nete ale funcționarilor UE ar putea înregistra o creștere în ianuarie, din cauza expirării taxei speciale.
Într-o ultimă încercare de a împiedica acest lucru, vicepreședintele Maroš Šefčovič i-a scris ministrului Andreas Mavroyiannis, din partea Președinției cipriote, și Președintelui Parlamentului European Martin Schulz pentru a le readuce în atenție această situație, precum și modalitatea prin care Consiliul și Parlamentul o pot evita prin adoptarea unei extinderi cu un an a taxei speciale și a metodei. Ulterior, Comisia ar urma să înainteze din nou colegislatorilor, în 2013, toate măsurile de austeritate propuse inițial.
