Filarmonica „George Enescu” anunta miercuri, 6 martie 2013, un recital de lieduri sustinut de tenorul Vladimir Deveselu si pianista Verona Maier. In program – ciclul de lieduri „Calatorie de iarna”.
Franz Schubert ( 1797 – 1828) este compozitorul romantic austriac care a scris peste 700 de lieduri, pe versuri de Müller, Goethe, Schiller, Heine, Mayrhofer și Rellstab. Parte dintre ele sunt cuprinse în cicluri iar cele mai cunoscute dintre acestea sunt „Frumoasa morăriță”, „Călătorie de iarnă”, „Cantecul lebedei”. Ciclul de lied-uri Winterreise/ Călătorie de iarnă poartă numărul de opus 89, a fost terminat în toamna anului 1827 şi cuprinde 24 de miniaturi vocale pe versurile poetului Wilhelm Müller.
Călătorie de iarnă (Winterreise) este, după părerea celor mai mulţi analişti ai creaţiei schubertiene, părere pe care o împărtăşesc întru totul, cel mai frumos ciclu de lieduri al compozitorului. Scris cu un an înaintea morţii, Schubert ne lasă o sinteză a romantismului german, întruchipat în muzică şi vers, pe textele lui Wilhelm Muller. Interpretul nu are de ales: trebuie să fie romantic, ignorând vremurile de azi, bântuite de aşa-zise "pragmatisme"… Şi pentru că fiecare dintre noi ar trebui să aibă un model de urmat, modelul meu este Dietrich Fischer-Dieskau. (Vladimir Deveselu)
Capodoperele liedului
Miercuri, 06 Martie 2013, 19:00 – 21:00, Ateneul Român/ Sala mare
VLADIMIR DEVESELU
La pian VERONA MAIER
Program:
Franz Schubert
Winterreise (Călătorie de iarnă)
1. Gute Nacht / Noapte bună
2. Die Wetterfahne/ Girueta
3. Gefrorene Tränen/ Lacrimi de gheaţă
4. Erstarrung/ Încremenire
5. Der Lindenbaum/ Teiul
6. Wasserflut/ Potop
7. Auf dem Flusse/ Pe râu
8. Rückblick/ Privire înapoi
9. Irrlicht/ Luminiţă rătăcitoare
10. Rast/ Repaus
11. Frühlingstraum/ Vis de primăvară
12. Einsamkeit/ Singurătate
13. Die Post/ Poşta
14. Der greise Kopf/ Capul cărunt
15. Die Krähe/ Corbul
16. Letzte Hoffnung/ Ultima speranţă
17. Im Dorfe/ În sat
18. Der stürmische Morgen/ Dimineaţa furtunoasă
19. Täuschung/ Amăgire
20. Der Wegweiser/ Indicatorul de drum
21. Das Wirtshaus/ Hanul
22. Mut/ Curaj
23. Die Nebensonnen/ Trei sori
24. Der Leiermann/ Flaşnetarul
Biletele pentru concert se pot achizitiona de la casa de bilete a Ateneului Roman, str. Esarcu nr. 5.
Program: Marti – Vineri 12:00 – 19:00
Sambata – Duminica 16:00 – 19:00 (doar atunci cand sunt programate concerte)
Telefon: 021.315.68.75
VLADIMIR DEVESELU a studiat canto şi muzicologia la Academia de Muzică din Bucureşti. A început cariera solistică în 1970, în cadrul manifestărilor camerale ale Filarmonicii „George Enescu“. Între 1968 şi 1975 a lucrat ca muzicolog la Institutul de Istoria Artei al Academiei Române, apoi ca secretar muzical la Opera Naţională între 1975-1983, apărând şi în numeroase concerte. După 1983, activitatea concertistică devine prioritară, în cadrul Filarmonicii „George Enescu“, la radio şi televiziune. În 1990, imediat după revoluţie, este numit director adjunct artistic la Opera Naţională din Bucureşti. În 1992 revine la Filarmonică, în calitate de consultant artistic, continuând activitatea solistică. A avut o contribuţie importantă la promovarea creaţiei româneşti contemporane de operă, mulţi compozitori au scris lucrări cu roluri ce i-au fost dedicate: Eumenidele, Agamemnon de Aurel Stroe, Telegrame, Temă cu variaţiuni, Praznicul calicilor de Anatol Vieru, Arşiţa de Nicolae Brînduş, Rivuluţia de Adrian Iorgulescu. A participat la patru ediţii ale Festivalului Internaţional „George Enescu“, făcând parte din distribuţia operei Oedipe la cele din 1998 şi 2001, sub bagheta dirijorilor Lawrence Foster şi, respectiv, Cristian Mandeal. A efectuat turnee de concerte în Bulgaria, Slovacia, Austria, Germania, Italia, Franţa, Belgia, Olanda, Spania, SUA (Carnegie Hall, New York – 1993), Elveţia. În anii 1999-2000 a fost director general în Ministerul Culturii, revenind în 2001 la Filarmonică, unde activează şi în prezent. În 2001 a fost membru în juriul secţiei Cânt la Jocurile Francofoniei de la Ottawa. Este Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor al Franţei (2000).
După absolvirea, în 1984, a Universităţii de Muzică din Bucureşti, VERONA MAIER a devenit cadru didactic la catedra de muzică de cameră. În 2006 a obţinut titlul de Doctor în muzică al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, cu teza Alegerea spontană a tempourilor pentru preludiile şi fugile din „Clavecinul Bine Temperat” de J. S. Bach. Debutul său concertistic, din 1970, a deschis drumul a numeroase concerte şi recitaluri care au avut loc pe scene din Italia, Elveţia, Franţa, Grecia, Ungaria, Germania, Slovacia, Austria, Spania, Portugalia, Danemarca, Polonia, Suedia, Anglia şi Cehia, precum şi al participării la numeroase festivaluri naţionale şi internaţionale. Alături de Georgeta Stoleriu (soprană, lăută, percuţie), Anca Iarosevici (viola da gamba discant, alto, tenor) şi Robert Dumitrescu (viola da gamba tenor, fidel, lăută, percuţie), face parte din formaţia de cameră Studioul de Muzică Veche, evoluând la clavecin şi percuţie. A realizat înregistrări şi a participat la numeroase emisiuni pentru radio şi televiziune. Este prezentă pe şapte CD-uri realizate în ţară şi în străinătate. A fost solicitată de mai mulţi regizori, pentru a asigura consultanţa de specialitate la muzica mai multor filme pentru marele sau micul ecran: Moara lui Călifar (Şerban Marinescu, 1986), O vară de neuitat (Lucian Pintilie, 1994), Craii de Curtea Veche (Mircea Veroiu, 1996), Scrisorile prietenului (Mircea Veroiu, 1997). În 2004 a fost distinsă de către Preşedinţia României, cu medalia „Meritul cultural” – clasa I.
