Evenimentul Forbes Green, organizat săptămâna trecută de revista Forbes România în parteneriat cu Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice (MMSC) şi cu Camera Naţională de Comerţ şi Industrie a României, a încercat să afle care sunt sumele vehiculate în domeniul deşeurilor, care este “farmecul local” al colectării şi care ar fi modele eficiente de educare a populaţiei. Forbes Green a căutat astfel exemple pozitive şi a chestionat în acest sens toate verigile lanţului de management al deşeurilor: autorităţi, companii de salubritate şi companii responsabile.
Elena Dumitru, Secretar de Stat în Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, a arătat în cadrul Forbes Green Forum că gradul de absorbţie al fondurilor europene prin POS Mediu a crescut de la 4,89%, la 20% în mai 2012. «Din datele statistice pe 2011, România a trecut de la ultimul loc în ceea ce priveşte rata de reciclare (adică un procent de 1,87%), la 12%, ceea ce înseamnă o protecţie mai mare a resurselor naturale, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi, nu în ultimul rând, locuri de muncă verzi, adică cele care asigură o gestionare corectă a mediului, astfel încât să avem un aer respirabil», a spus doamna Dumitru. «Vrem să readucem în discuţie sintagma «codrul, frate cu românul» prin gestionarea integrată a mediului”, a mai susţinut Secretarul de Stat.
Marcel Nicolaescu, viceprimar al Municipiului Bucureşti, a prezentat câteva dintre proiectele de colectare selectivă pe care le are în plan municipalitatea în etapa următoare. „Primăria are în vedere crearea unui serviciu public de salubrizare integrat şi este în faza finală a proiectului de construcție a incineratorului de la groapa Glina, care va rezolva în totalitate problemele gunuoiului din București începând cu sfârșitul anului viitor”, a susţinut Nicolaescu.
Printre noutăţile prezentate de viceprimar se numără şi amplasarea a circa 2500 de containere de colectare a deșeurilor de tip hârtie-carton în Bucureşti, care vor reduce cu 15% deșeurile depozitate anual. De asemenea, „în urma unei licitaţii publice se va construi o instalaţie de tratare a deșeurilor de construcții din Bucureşti”, a arătat viceprimarul Municipiului Bucureşti.
Augusta Ţepeş, marketing client manager Carrefour, a oferit un exemplu de educaţie printr-un format modern de comerţ. Augusta Ţepeş a vorbit despre deşeuri ca valoare şi despre un proiect anti-risipă care priveşte alimentele. Astfel retailerul francez vrea să arate clienţilor că a cumpăra chibzuit poate fi mai rentabil. Marketing client manager-ul Carrefour a adăugat că avantajul unui retailer de această talie este atingerea unei ţinte de milioane de clienţi prin magazinele sale.
Un exemplu de schimbare a comportamentelor ecologice a venit din partea organizaţiei Recolamp, care se ocupă cu reciclarea becurilor şi lămpilor. De altfel, reciclarea lămpilor e un exemplu de comportament dificil de schimbat atât în rândul populaţiei, cât şi al companiilor, după cum a arătat Roxana Şunică, marketing manager Recolamp. “Noi credem că, pentru a avea un impact, schimbările trebuie să vină de la cel mai mare la cel mai mic. De altfel, cele mai multe deşeuri provin de la companii”, a susţinut Roxana Şunică.
Costul colectării şi reciclării unui bec este de 4 lei, în timp ce timbrul verde (taxa inclusă în preţ şi virată către Recolamp) este de 0, 9 lei. Firma are astfel un venit anual de 1,5 milioane de euro, bani din care trebuie să gereze colectarea şi reciclarea la nivel naţional. “Dar diferenţa este că deşeurile de care ne ocupăm noi sunt periculoase , iar costurile lor de reciclare sunt mai mari, pentru că implică diferite procese de decantare, distilare etc“, a precizat marketing managerul Recolamp.
Preşedinte Green Revolution, Raluca Fişer, a amintit importanţa perseverenţei în educaţia ecologică. Asociaţia a lucrat timp de trei ani la o campanie de conştientizare în cadrul autorităţilor. Unul dintre cele mai importante rezultate ale Green Revolution a fost Legea 132 /2010, care obligă toate instituţiile statului să colecteze selectiv şi să raporteze datele. “Atitudinea ecologică e clar o modă, între ce se declară şi ce se face este o lume întreagă”, a adăugat Raluca Fişer referindu-se la studiul Dedalus conform căruia peste 80 % din români colectează selectiv (la nivel declarativ), în timp ce rata reală de colectare este de 12 % în România.
Zoli Toth, activist ecologist, antreprenor şi liderul formaţiei Sistem, a salutat numărul mare de companii implicate în proiecte verzi, dar a atras atenţia asupra limbajului folosit de cei care promovează proiectele. “Cel mai mult contează modul în care reuşim să implicăm publicul în proiecte şi sunt convins că oamenii pot fi informaţi mai uşor când se vorbeşte pe limba lor, mai simplu”, a spus el. “Mi-aş dori ca mai mulţi artişti să se implice în ecologie”, a spus el, “atunci şi companiile ar fi mai uşor de convins”.
Singurul ONG din România care se ocupă de informarea şi educarea populaţiei cu privire la cutiile de aluminiu a fost reprezentat la Forbes Green de Adina Magsi, director general Alucro. Ea a subliniat că şcolile sunt principalul public ţintă al organizaţiei, deoarece „avem și experiența colegilor din afară care ne arată că educația copiilor este extrem de importantă”. Adina Magsi a vorbit şi despre campania Every Can Counts şi a adăugat că se adresează şi companiilor care generează canurile de aluminiu și, nu în ultimul rând, autorităților.
Evenimentul Forbes Green a fost realizat cu sprijinul companiilor Romprest, Carrefour, Recolamp și Alucro.
Despre participanţi
Alucro este o asociaţie non-profit fondată în 2008 de către Amep American Packaging, Can Pack Romania şi EAA (Asociaţia Europeană a Aluminiului).
Carrefour este primul mare retailer international care a intrat pe piaţa noastră şi este prezent cu o gamă aproape completă de formate de magazine (hypermarket, supermarket, magazine în franciză).
Green Revolution, fondată în martie 2009, este prima organizaţie nonguvernamentală de ecologie urbană din România ce pune în practică măsurile care stau la baza construirii unui oraş verde. Green Revolution este autorul „Green Business Index”, indicator al responsabilităţii faţă de mediu în sectorul de afaceri românesc, o iniţiativă unică în România.
Recolamp este o organizaţie non-profit fondată de producătorii de corpuri de iluminat (care sunt responsabili de ce se întâmplă cu produsele lor) şi funcţionează în România din 2007. Ea reprezintă 143 de producători, pe lângă cei 3 mari fondatori (Philips, General Electric şi Osram).
Zoli Toth şi-a început activitatea de ecologist prin a vorbi spectatorilor de la concertele Sistem despre importanţa reciclării hârtiei, pentru a continua ca activist alături de “Coaliţia împotriva cianurii”, apoi ambasador al unor proiecte internaţionale precum Let’s Do It România, care a convins în primul an 300.000 de oameni să adune gunoaiele lăsate de alţii.
