Luni, 10 iunie 2013, ora 18.00, in Sala Oglinzilor de la Casa Monteoru (Calea Victoriei nr. 115) din Bucuresti, a avut loc festivitatea de decernare a Premiilor Uniunii Scriitorilor din Romania pentru anul 2012.
Juriul de nominalizari a fost format din: George Vulturescu (Presedinte), Gheorghe Glodeanu, Paul Aretzu, Alex Goldis, Gabriela Gheorghisor.
Juriul de decernare a premiilor a fost alcatuit din Gabriel Cosoveanu, Irina Petras, Cornel Ungureanu, Dan Cristea si Mihai Zamfir.
• Florina Ilis a obtinut premiul la sectiunea „Proza” pentru romanul Vietile paralele, aparut in 2012 la Editura Cartea Romaneasca, disponibil si in editie digitala. Pentru acelasi roman, Florina Ilis a mai obtinut doua distinctii: Premiul National de Proza al Ziarului de Iasi, editia 2013 si Premiul Radio Romania Cultural.
Romanul Vietile paralele debuteaza la 28 iunie 1883 si se incheie la 15 iunie 1889. Doua date inregistrate in memoria colectiva, care consolideaza si, deopotriva, submineaza mitul Poetului national.
Viata, boala si moartea poetului continua sa fie subiecte actuale de dispute, de intrebari fara raspuns, de teorii ale conspiratiei. Mihai Eminescu a fost un geniu? A iubit? A fost nebun? A existat Marea conspiratie? A fost asasinat? Etc. etc. Intr-un efort dramatic de a se apropia de adevar, Florina Ilis recurge la nenumarate documente autentice, foi medicale de observatie, surse apocrife, jurnale, legende urbane, marturii ale contemporanilor, corespondenta, manuscrise, dosare si note informative ale Sigurantei si ale Securitatii, dezbateri aprinse in reviste de cultura, cotidiene si bloguri, dar si la jocul subtil al imaginatiei.
Florina Ilis a debutat cu volumul de haikuuri Haiku si caligrame (2000), urmata la scurt timp de doua romane, Coborirea de pe cruce (2001) si Chemarea lui Matei (2002). Cel de-al treilea roman, Cruciada copiilor (Cartea Romaneasca, 2005) a fost distins cu premiul Cartea Anului 2005, Premiul pentru Proza al Uniunii Scriitorilor din Romania, Premiul „Ion Creanga” acordat de Academia Romana, Premiul Courrier International pentru cea mai buna carte straina etc. si tradus in limbile ebraica, maghiara, spaniola, italiana, franceza. A mai publicat: Cinci nori colorati pe cerul de rasarit (2006), Lectia de aritmetica (2006) si Fenomenul science fiction in cultura postmoderna. Fictiunea cyberpunk (2005).
• Premiul USR la sectiunea „Critica, eseu, istorie literara” i-a revenit lui Mircea Mihaies pentru volumul Ce ramine. William Faulkner si misterele tinutului Yoknapatawpha, aparut la Editura Polirom, in 2012. Pentru acelasi volum, Mircea Mihaies a mai obtinut o nominalizare la Premiul „Cartea anului 2012”, acordat de revista Romania literara.
Mircea Mihaies identifica mecanismele literare prin care Faulkner, un autor devenit exponent al unui loc si al unei culturi anume, nostalgic dupa acea lume pierduta, neacomodat la valorile civilizatiei moderne, a reusit sa fie, vreme de citeva decenii, una dintre efigiile prozei moderniste si un stilist de o incontestabila originalitate. Studiul sau incearca sa determine complicata relatie a lui Faulkner cu modernitatea, avind in vedere faptul ca personajele sale sint indivizi din lumea rurala, cu un limbaj si un comportament caracteristice mediului respectiv, pe cind modernitatea e aproape prin excelenta nascuta din nevoile de exprimare ale civilizatiei urbane.
Mircea Mihaies (n. 1 ianuarie 1954) este profesor de literatura engleza si literatura americana la Universitatea de Vest din Timisoara. A fost distins de trei ori cu premii ale Uniunii Scriitorilor din Romania. La Editura Polirom a mai publicat: Masca de fiere (2000), Viata, patimile si cintecele lui Leonard Cohen (2005), Metafizica detectivului Marlowe (2008), Despre doliu (2009), Ultimul Judt (2011). A scris sase carti impreuna cu Vladimir Tismaneanu, dintre care cinci au aparut la Editura Polirom: Balul mascat (1996), Vecinii lui Franz Kafka (1998), Incet, spre Europa (2000), Schelete in dulap (2004), Cortina de ceata (2007). La Editura Polirom a aparut, in mai multe editii, si romanul scris impreuna cu Mircea Nedelciu si Adriana Babeti, Femeia in rosu.
• Premiul sectiunii „Teatru” i-a revenit lui Radu F. Alexandru pentru volumul Teatru 7, aparut tot 2012 la Editura Cartea Romaneasca.
Piesa Labirint (Love’s stories) – „Cea mai buna piesa a anului 2010” la Concursul UNITER: „La premiera, am simtit cum emotia inunda sala”, nota criticul de teatru Maria Sarbu.
Romanica (Tsunami) este o comedie spumoasa, un pamflet, in esenta politic, care amendeaza moravurile din „minunata lume noua” aparuta in nesfirsita tranzitie autohtona.
Drama Gertrude dezvaluie un secret care a stat ascuns in culisele teatrului elisabetan pret de cinci secole. Cine este ucigasul regelui Danemarcei? Printului Hamlet i se reveleaza cruntul adevar: tatal sau este ucigasul tatalui sau.
Radu F. Alexandru a debutat in 1971 cu volumul de proza Cu fata spre ceilalti.
Volume de teatru: Buna zi de miine (1981), Mlastina (1992), Nimic despre Hamlet (1995), Poveste despre tatal meu (2006), Tsunami (2008). Scenarii de film: La capatul liniei (1981), Punct. Si de la capat (1986), Omul zilei (1997), Damen-Tango (2004), Second Hand (2005), Sarada (2012). I s-au decernat numeroase premii si distinctii importante pentru dramaturgie, in tara (inclusiv ale Uniunii Scriitorilor din Romania) si in strainatate.
