Filmul românesc ”Brâncuși din eternitate” a intrat în competiția BAFTA la mai multe categorii, inclusiv ”Film în altă limbă decât engleza”. Producția este regizată de Adrian Popovici și îi are în distribuție pe Claudiu Bleonț, Vlad Rădescu, Alexandru Potocean, Iulia Verdeș, Andra Negulescu și Ioan Andrei Ionescu – în rolul marelui sculptor. Scenariul le aparține lui Ioan Cărmăzan, Radu Petrescu-Aneste, Pascal Ilie Virgil, imaginea este semnată de Cristian Gugu, montajul, de Marian Ene. Producătorul filmului este Cornelia Paloș.
Filmul va putea fi urmărit în decembrie de către votanții BAFTA atât în Statele Unite ale Americii, la New York, cât și în Europa, la Londra. Filmul va intra şi în competiţia Critic’s Circle. Prima vizionare va avea loc duminică, 6 decembrie 2015, la Sofia Gallery din Londra.
”Ne-am fi dorit ca prima vizionare să aibă loc la Institutul Cultural Român din Londra, însă, din motive inexplicabile, după un prim răspuns pozitiv, am fost informați că ICR Londra nu ne mai poate găzdui. Îi mulțumesc ambasadorului Bulgariei la Londra, care ne-a oferit cu generozitate sala de evenimente a Institutului Cultural Bulgar din Londra. Astfel, grație bunăvoinței vecinilor noștri bulgari, criticii de film britanici şi votanţii BAFTA vor putea urmări un film sută la sută românesc, despre unul dintre puținii artiști români cunoscuți în întreaga lume. Deşi Preşedintele României a promulgat legea pentru declararea Zilei Brâncuşi sărbătoare naţională, marcată anual pe 19 februarie, ca o reparaţie morală pentru refuzul şi umilirea lui Constantin Brâncuşi de către statul român, filmul nostru, aflat în aceste două competiţii prestigioase, este prezentat pe teritoriul Bulgariei, nu al României”, spune Cornelia Paloș, producătorul filmului.
Trei perioade de timp, trei poveşti, trei planuri şi trei personaje construiesc intriga filmului “Brancuşi din eternitate”, poveste care încearcă să zugravească personalitatea sculptorului Constantin Brâncuşi. Fiecare personaj vorbeşte, în felul său, despre talentul şi operele unuia dintre cei mai mari artişti ai lumii.
Povestea principală este cea despre Brancuşi în perioada lui de maturitate fizică şi creativă. Este perioada care urmează sosirii lui la Paris, perioada prieteniei cu Modigliani, dar şi a relaţiei cu Martha, unul dintre modelele lui, poate chiar modelul lui preferat. În ciuda nenumăratelor lui trădări, Martha îi rămâne credincioasă până la moarte.
A doua poveste este a lui Marin Etu, un student la Arte Plastice, în Bucureşti, în perioada instaurării regimului comunist. Din cauza unor critici aduse unora dintre membrii Academiei Române, care au refuzat moştenirea pe care Brâncuşi ar fi vrut s-o lase statului roman, este condamnat la 13 ani de detenţie. După ce este eliberat, Securitatea îl obligă să falsifice multe dintre lucrările lui Brâncuşi.
A treia poveste îl are drept protagonist pe Milarepa, un mare învăţat ce a trăit în secolul al XII-lea în Tibet. Milarepa este evocat de multe ori de Brâncuşi, mare admirator al învăţăturilor sale, dar şi de Marin Etu. În timpul detenţiei, datorită unui coleg de celulă, Marin Etu ajunge să afle multe despre viaţa lui Milarepa. Milarepa este liantul dintre sculptorul Brâncuşi şi falsificatorul Marin Etu, liantul dintre destinele lor.
“Brâncuşi din eternitate” este un film despre căutarea adevărului şi a perfecţiunii în artă, dar şi despre dezamăgirile provocate de nerealizări. Este, însă, şi un film despre cel care le influenţează vieţile până în clipa trecerii în singurătate: Milarepa.
Filmul este realizat cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei şi al Societăţii Române de Televiziune, iar vizionarea de la Londra are loc cu sprijinul Bulgarian Cultural Institute London şi al Ambasadei Bulgariei la Londra.
