Mâine (miercuri, 23 ianuarie), şi sâmbătă, 26 ianuarie, de la ora 19:00, la Sala Eforie (Jean Georgescu) a Cinematecii Române (Str. Eforie nr. 2) va fi prezentată a treia sesiune din cadrul programului „Avangarda revizitată. Avangarda europeană (1919-1939) în Arhiva Naţională de Filme a României” (concept şi viziune curatorială: Igor Mocanu).
Ediţia I
Artişti: Germaine Dulac, Louis Delluc, Fernand Léger, Dudley Murphy, George Antheil, Man Ray, Abel Gance, Francis Picabia, René Clair, Marcel Duchamp, Salvador Dalí, Luis Buñuel, Erik Satie.
Sesiunea a III-a: 92 de ani de la lansarea revistei bilunare „Le Journal du Ciné-club” de către Louis Delluc (ianuarie 1920)
23 şi 26 ianuarie, ora 19:00, Cinemateca Eforie
Programul celei de-a treia sesiuni:
FRIGURI / FIÈVRE
Franța, 1921 / alb-negru / Film de ficțiune, film mut
Regie: Louis Delluc
Scenariu: Louis Delluc
Imagine: Alphonse Gibory, George Lucas
Cu: Ève Francis, Edmond Van Daële, Gaston Modot, Elena Sagrary, George Footit, Yvonne Aurel, Andrew Brunelle, Marcelle Delville, Léonid Walter de Malte, Léon Moussinac, Lili Samuel, Noémi Seize, Solange Sicard
FEMEIA DE NICĂIERI / LA FEMME DE NULLE PART
Franța, 1921 / alb-negru / Film de ficțiune, film mut
Regie: Louis Delluc
Scenariu: Louis Delluc
Producător: Félix Juven
Muzică: Jean Wiener
Imagine: Alphonse Gibory, George Lucas
Cu: Ève Francis, Gine Avril, Noémi Seize, Denise, Edmonde Guy, Roger Karl, André Daven, Michel Duran, Jean Wiener ș.a.
SÂNGE DE POET / LE SANG D’UN POÈTE
Franța, 1930/1945 / alb-negru / Film de ficțiune, film sonor
Regie: Jean Cocteau
Scenariu: Jean Cocteau
Producător: Contele de Noailles
Muzică: Georges Auric
Imagine: Georges Périnal
Montaj: Jean Cocteau
Costume: Coco Chanel
Cu: Enrique Rivero, Lee Miller, Pauline Carton, Odette Talazac, Jean Desbordes, Fernand Dichamps, Lucine Jager, Féral Benga, Barbette, Jean Cocteau
Text introductiv:
Alipirea lui Louis Delluc cercurilor avangardei europene pare fortuită numai la prima vedere. Nu și dacă ne amintim că celebrul regizor francez a fost unul din principalii susținători și promotori ai experimentului avangardist și ai autorilor emergenți în perioada dintre cele două Războaie Mondiale. Începând cu 1917, dezvoltă o activitate intensă de critic de film, pe atunci termenul încă inexistent, trecând drept inventatorul sau, după caz, creatorul cuvântului „cineast”. Deși suspectat de a-l fi creat după chipul și asemănarea propriei reviste, „Cinéa”, termenul se va încetățeni foarte curând, într-o concurență acerbă cu „cinegrafist” și alți monștri lexicali. Și totuși, ce-l leagă pe Delluc de avangarda cinematografică? Ca fondator al mai multor cinecluburi și membru al CASA (Club des Amis du Septième Art) al lui Ricciotto Canudo, alături de alți membri la fel de importanți, cum au fost Germaine Dulac, Marcel L’Herbier, Alberto Cavalcanti, Jean Epstein, Léon Moussinac, Blaise Cendrars, Jean Cocteau, Robert Mallet-Stevens, Fernand Léger, Jaque Catelain, Harry Baur, Gaston Modot ș.a., Louis Delluc a colaborat intens cu autorii avangardiști, unii dintre ei fiindu-i chiar colegi de platou, le-a luat apărarea în presă și le-a scris istoria. În fapt, așa cum observă Malte Hagener, Delluc a fost un personaj-cheie în istoria a ceea ce mai târziu vom înțelege prin „film culture”, acest concept însumând nu numai totalitatea producțiilor cinematografice propriu-zise, ci și revistele, festivalurile și cinecluburile din jurul lor, care, uneori, ca în cazul filmelor fără peliculă create de cercul lui Kuleșov, au fost mai importante pentru film decât filmul însuși… Autorii avangardiști au fost integrați firesc în paginile revistelor „Cinéa” sau „Le Journal du Ciné-club”, ultima fondată în ianuarie 1920, când Delluc turna primul său film. Ca autor de filme (șapte la număr), Delluc a prelungit mai degrabă estetica cinematografică impresionistă, cu un accent puternic asupra decorurilor naturale obligatoriu generatoare de stări, emoții, predispoziții. Asta e varianta oficială a interpretării critice, căci, din perspectiva culturii filmului, arta lui Delluc nu poate aparține decât avangardei, ea fiind provocată, generată de și creată în mediul acesteia, deși a lucrat, de cele mai multe ori, cu materialul clientului, adică al mainstream-ului și publicului larg. Proiectul avangardei revizitate continuă, așadar, cu unul din autorii săi însemnați și, într-o oarecare măsură, de neocolit. Mai rămâne să menționăm că în 1937 va fi fondat Premiul „Louis Delluc”, acordat, la prima ediția, lui Jean Renoir (filmul LES BAS-FONDS), un alt autor important al avangardei cinematografice, iar în 1946, lui Jean Cocteau, pentru LA BELLE ET LA BÊTE. În cadrul celei de-a treia sesiuni, mai prezentăm și LE SANG D’UN POÈTE, produs de Contele de Noailles, cu muzică de Georges Auric și costume de Coco Chanel.
Vă aşteptăm!
Parteneri media ai Arhivei Naţionale de Filme – Cinemateca Română: Observator cultural, Tabu, Cinemagia, CinemaRx, Port.ro, Urban Things – Chestii Urbane, Bucuresteni.ro, Calendar Evenimente, COOPerativa Urbană, CentrulVechi.com.
Tarifele practicate de Cinemateca Română:
Bilet pentru spectatorii fără abonament: 10 lei
Bilet pentru spectatorii cu abonament: 8 lei
Bilet pentru elevii, studenţii, pensionarii etc. cu abonament: 5 lei
Bilet pentru studenţii UNATC sau UNArte cu abonament: 5 lei
Abonament (valabil pentru întreaga stagiune): 15 lei
Abonament (redus, pentru elevi, studenţi, pensionari etc.): 12 lei
Abonamentele pentru stagiunea în curs se pot achiziţiona de la Cinemateca Eforie.
