Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării (FJSC) și Editura Tritonic invită publicul la o dezbatere captivantă și utilă: Comunicare și Politică în Epoca Digitală. Evenimentul are loc joi 23 mai, începând cu ora 17:00, în București, la The Coffee Factory (terasă). În cadrul evenimentului vor fi lansate volumele din colecția Comunicare Media a editurii Tritonic: Comunicare politică și Internet. Populism și Criza Democrației Liberale, 2023, Tritonic, Antonio Momoc; Comunicarea 2.0, New media, participare și populism, (ediția a II-a), 2024, Ed. Revistei Timpul, Antonio Momoc; Politică, media și societate, Perspective critice, 2024, Tritonic, Aurelian Giugăl.
La discuție vor participa: conf. univ. dr. Romina Surugiu, decan FJSC, conf. univ. dr. Adriana Ștefănel, dir. Dep. Antropologie culturală și Comunicare, Bogdan Hrib, scriitor, editor Tritonic și autorii, iar moderatorul dezbaterii va fi lect. univ. dr. Daniel Nica.
Comunicare politică și Internet. Populism și Criza Democrației Liberale, de Antonio Momoc
”La nici două decenii de la apariția web-ului 2.0, democrația liberală se confruntă cu necesitatea de a-și upgrada modul de funcționare: tehnologia provoacă schimbări radicale în toate aspectele vieții noastre. Modul în care funcționează puterile legislativă, executivă și juridică nu face excepție. Când presa, pe care o numeam ‘a patra putere în stat’, e la rândul ei profund afectată de transformările tehnice, economice și psihosociale care evoluează într-un ritm exponențial, devine datoria fiecărei societăți care prețuiește democrația și piața liberă să reflecteze asupra măsurilor necesare pentru păstrarea echilibrului social. Într-o lume care se transformă rapid, necesitatea informării corecte și a accelerării educației media, cu accent pe componenta media/tech, devine o misiune crucială – mai ales în societatea românească unde democrația liberală nici măcar n-a ajuns să fie implementată și asumată total când, iată, se află deja sub presiune unui proces intens de tip ‘disruption’. Lucrarea lui Antonio Momoc constituie o minuțioasă analiză a evoluției spațiului comunicării politice, a modului în care escaladează populismul și dezinformarea asistată de algoritmi programați pentru profit, concluzionând cu necesitatea redefinirii locului și rolului jurnalismului și al jurnalistului, în sensul fundamental al profesiei: acela de a sluji strict și exclusiv interesul public.” Dragoș Stanca
Comunicarea 2.0, New media, participare și populism, (ediția a II-a), Antonio Momoc
Volumul abordează comunicarea din perspectiva tehnologiilor de ultimă oră și a rolului pe care new media îl au în propagarea discursului politic, în stimularea participării civice și în apariția unor noi forme de populism. Există două generații de politicieni populiști care își promovează programele prin mijloace de comunicare distincte: cei vechi în special la televiziune, iar cei noi în mediul virtual. Lucrarea pornește de la observația că „revoluțiile” Facebook și Twitter au polarizat analiza fenomenului între optimiștii participării 2.0 și pesimiștii comunicării 2.0. Pesimiștii comunicării 2.0 acuză regimurile autoritare din Asia, Orientul Mijlociu sau nordul Africii că folosesc tehnologie occidentală pentru a supraveghea și controla populația. Optimiștii participării 2.0 sunt entuziasmați de așa-numitele „revoluții” Facebook/Twitter din Primăvara Arabă (Iran, Egipt, Tunisia, Bahrain, Siria, Libia). Cartea descrie fenomene ca citizen journalism, participatory journalism, apariția presei alternative ca replică a societății civile la lipsa de acces la presa mainstream și ca formă de protest a cetățenilor față de „aservirea” presei tradiționale. Fenomenul este abordat prin analiza noilor mișcări sociale (new social movements) precum Occupy Movement sau Mișcarea Uniți Salvăm Roșia Montana.
Cartea se adresează specialiștilor și studenților în comunicare și științe politice, precum și tuturor celor care vor să afle modalitățile în care politicienii și publicul se pot folosi de instrumentele pe care le oferă comunicarea online.
Politică, media și societate, Perspective critice, Aurelian Giugăl
Acestă carte cuprinde texte publicate de-a lungul ultimilor ani în diferite jurnale, fie ele publicații culturale („Cultura”, „Vatra”, „Observator Cultural”) sau cotidiane („Libertatea”). Tematicile abordate, ce pot părea la prima vedere destul de eclectice, de la comunicare & media, științe politice, sociologie, economie politică, se circumscriu domeniului larg al științelor sociale. Cu câteva excepții, majoritatea articolelor sunt despre România. Sintetizând, spunem că fundamentul teoretic al volumului se află la intersecția dintre (i) ideea de spațiu geografic (spatial turn –; N. Thrift), (ii) cea de inegalitate (de la accesul la piața muncii, la infrastructură, servicii de orice fel, de la rețea telefonică, nefuncțională practic în unele sate, servicii medicale indiferent de natura lor, nu doar de spitale etc.) și (iii) modul în care aceste spații sociale sunt reprezentate în științele sociale, în mass-media sau în producțiile cinematografice.
