Comisia Europeană a publicat primul studiu menit să evalueze succesul celor două strategii macroregionale ale UE și să facă recomandări pentru viitor. Strategiile UE privind regiunea Dunării și regiunea Mării Baltice, care vizează peste 20 de țări din UE și din afara ei, au promovat un model unic de cooperare, bazat pe principiul conform căruia provocările comune cu care se confruntă anumite regiuni – indiferent dacă acestea sunt legate de mediu, economie sau securitate – sunt abordate cel mai bine la nivel colectiv, astfel încât este de la sine înțeles ca statele implicate să planifice împreună repartizarea optimă a fondurilor disponibile.
Comentând pe marginea raportului, comisarul UE pentru politica regională, Johannes Hahn, a declarat: „Studiul publicat astăzi demonstrează clar valoarea strategiilor noastre macroregionale. Intensificarea cooperării în cadrul acestor strategii a dus literalmente la apariția de sute de noi proiecte, precum și rețele în regiunea Dunării și în regiunea Mării Baltice. Mai presus de toate, participanții sunt de părere că această cooperare – inclusiv cu statele care nu sunt membre ale UE – a fost consolidată semnificativ.”
„Însă, dacă dorim să asigurăm un succes durabil, abordarea trebuie să fie elementul central al planurilor de politică guvernamentale și regionale – în special în ceea ce privește elaborarea de noi programe și proiecte pentru următoarea perioadă financiară – și să dispună de resurse suficiente. Avem nevoie de o responsabilizare sporită a înseși regiunilor, pentru a se ajunge la un proces decizional mai clar și la o mai mare vizibilitate.”
În ceea ce privește noile strategii, comisarul Hahn a adăugat: „Strategiile existente oferă învățăminte utile pentru eventualele noi macroregiuni. Înainte de lansarea oricărei noi strategii, ar trebui să analizăm atent care sunt obiectivele acesteia, ce valoare adăugată poate ea aduce și care vor fi resursele de care va dispune. Experiența ne arată că este util să ne concentrăm inițial pe un număr limitat de priorități. Desigur, fiecare regiune este unică și noile macroregiuni pot recurge la noi abordări în vederea intensificării cooperării”.
Raportul oferă o apreciere în mare parte pozitivă asupra strategiilor existente până în prezent. Acesta pune accentul pe modul în care respectivele strategii au pus bazele a sute de noi proiecte și au contribuit la formularea de obiective de politică comune în domenii de importanță vitală pentru regiunile implicate. Abordarea macroregională a condus, de asemenea, la numeroase inițiative și rețele comune, precum și la luarea de decizii politice la nivel colectiv.
După cum se arată în raport, cooperarea dintre țările UE participante și țările vecine din afara UE a fost consolidată semnificativ, acest fapt ducând la o utilizare mai eficientă a resurselor disponibile.
Însă raportul reamintește guvernelor necesitatea unui angajament politic și a includerii strategiilor pe lista de priorități în toate domeniile de politică relevante, garantând astfel că acestea sunt integrate în viitoarele fonduri structurale și de investiții europene, precum și în alte cadre de politică regionale, naționale și ale UE. Totodată, raportul subliniază importanța resurselor administrative la atingerea obiectivelor.
În privința viitoarelor strategii macroregionale, raportul evidențiază faptul că noile inițiative ar trebui lansate exclusiv pentru a răspunde nevoilor specifice în materie de cooperare îmbunătățită la nivel înalt. Trebuie să existe disponibilitatea de a traduce angajamentul politic în sprijin administrativ, iar noile strategii ar trebui să demonstreze clar valoarea adăugată la nivelul UE.
Context
Strategia UE pentru regiunea Mării Baltice (EUSBSR) — a fost adoptată în 2009. Strategia UE pentru regiunea Dunării (EUSDR) a fost adoptată în iunie 2011. Au existat cereri și pentru o strategie pentru regiunea Mării Adriatice și pentru regiunea Mării Ionice.
Strategia UE pentru regiunea Mării Baltice (EUSBSR)
Strategia UE pentru regiunea Mării Baltice (EUSBSR) reunește 8 state membre (Suedia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Letonia, Lituania și Polonia), care și-au unit forțele pentru a face față provocărilor specifice din zonă, în special, celor privind starea mediului în regiunea Mării Baltice. Strategia salută de asemenea cooperarea cu țările vecine, inclusiv cu Rusia și Norvegia.
O serie de proiecte emblematice:
Baltic Deal, care are drept obiectiv colaborarea cu fermierii pentru a contribui la reducerea pierderilor de substanțe nutritive din ferme și la menținerea producției și a competitivității.
Trafic maritim eficient, sigur și sustenabil (EfficienSea), prin care se are în vedere transformarea regiunii Mării Baltice într-o regiune-pilot pentru navigarea electronică (e-Navigation), prin dezvoltarea și testarea de infrastructuri și servicii de navigare electronică și prin schimbul de bune practici pe scară largă.
Baltic Manure, care vizează transformarea îngrășămintelor de origine animală dintr-o problemă de mediu într-o oportunitate de inovare pentru întreprinderi. Proiectul se ocupă cu producerea de energie regenerabilă și de îngrășăminte organice.
BSR Stars are ca scop stimularea competitivității și a creșterii la nivel național, stabilind legături la nivel transnațional în materie de cercetare și inovare: soluționarea provocărilor comune în domenii precum sănătatea, energia și transportul durabil.
Strategia UE pentru regiunea Dunării (EUSDR)
Strategia UE pentru regiunea Dunării (EUSDR) reunește 9 țări din UE (Germania, Austria, Ungaria, Republica Cehă, Republica Slovacă, Slovenia, Bulgaria, România și Croația) și 5 țări din afara UE (Serbia, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Ucraina și Moldova).
Printre proiecte se numără:
Abordarea cu accent pe cooperare a contribuit la realizarea Podului Vidin-Calafat între Bulgaria și România – o legătură vitală aflată pe o rută prioritară a rețelei transeuropene de transport (TEN-T). Acesta este doar al doilea pod construit pe porțiunea de 630 de km a fluviului care formează frontiera dintre cele două state.
Proiectul intitulat Danube Shipwreck Removal (Îndepărtarea epavelor de pe Dunăre) are ca obiectiv curățarea de epave a fluviului Dunăre și a râurilor Sava și Tisa din Serbia, România și Bulgaria, în vederea îmbunătățirii navigației și a condițiilor de mediu.
Danube Region Business Forum (Forumul întreprinderilor din regiunea Dunării) constituie o platformă importantă de cooperare pentru mai mult de 300 de IMM-uri. Aceasta încurajează reuniunile între întreprinderi și promovează legăturile cu sursele de cunoștințe, cum ar fi institutele de cercetare și universitățile.
Au fost deja demarate lucrările pregătitoare pentru crearea unui Fond pentru cercetare și inovare în regiunea Dunării (Danube Research and Innovation Fund), care pune în comun fonduri naționale și regionale, pe baza experienței câștigate în urma programului BONUS în regiunea Mării Baltice.
Proiectul Danube Floodrisk (Riscuri de inundații în regiunea Dunării) promovează metode de cooperare cu 19 instituții din 8 țări din regiunea Dunării, care partajează baze de date și cartografiază inundațiile. Sistemul european de sensibilizare la inundații (EFAS) desfășoară, de asemenea, activități complementare.
Noi strategii
La solicitarea Consiliului European, Comisia va prezenta, până la sfârșitul anului 2014, o nouă strategie a UE pentru regiunea Mării Adriatice și regiunea Mării Ionice (EUSAIR)1. Sunt implicate un număr de 8 țări: 4 state membre ale UE (Grecia, Italia, Slovenia și Croația) și 4 țări din afara UE (Albania, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru și Serbia).
În ultimii doi ani, au avut loc diverse discuții, inclusiv o rezoluție recentă a Parlamentului European, cu privire la fezabilitatea unei strategii macroregionale în Alpi.
Pagini Utile
- Strategia UE pentru regiunea Mării Baltice:
- Strategia UE pentru regiunea Mării Negre:
//ec.europa.eu/regional_policy/cooperate/danube/index_en.cfm
- Pagina de internet dedicată strategiei pentru Marea Neagră:
1 Concluziile Consiliului European din 12-13 decembrie 2012 (sub rezerva evaluării conceptului de strategii macroregionale, astfel cum se prevede în concluziile Consiliului din 13 aprilie 2011).
