Teatrul Evreiesc de Stat prezintă EXIL ÎN PĂMÂNTUL UITĂRII – un spectacol de Andreea Tănăsescu după scrieri de Benjamin Fondane
Cu: Mircea Dragoman, Viroca Bantaş, Marius Călugăriţa, Darius Daradici, Nicolae Predica, Bogdan Iacob, Simona Mandache, Ana Maria Vişan, Diana Chira, Sabina Ioniţă, Anuka Levanovici, Diana Gal, Ionuţ Diniţă, Horea Suciu, Răzvan Rotaru
Asistent coregraf: Simona Mandache
Concept Video: Vali Chincişan
Montaj video: Cătălin Creţu
Regia şi coregrafia: Andreea Tănăsescu
„Exil în pământul uitării” este un spectacol de teatru-dans, realizat cu ocazia comemorării a 65 de ani de la moartea scriitorului B. Fundoianu, evreu de origine română născut la Iaşi, critic literar, eseist, poet şi publicist de expresie franceză, care a pierit în 1944 la Auschwitz.
Spectacolul are ca punct de plecare ultimele clipe din viaţa scriitorului – interminabilele suferinţe trăite în vagoanele deportării spre lagărul de la Drancy şi apoi, cumplita aşteptare a trenului care urmează să-l ducă la Auschwitz. Coregrafa şi regizoarea propune radiografierea unui mic grup de oameni prinşi în cursa deportării, ale căror trăiri pendulează între confuzie, revoltă, resemnare, alienare. „Sunt redus la un simplu număr! Îmi duc viaţa în valiză! Nu mai e timp!” (Benjamin Fondane, Le mal des fantômes).
Textul percutant al adaptării realizate de Andreea Tănăsescu, având la bază poeme scrise de Benjamin Fondane în 1943, frânturi de scrieri preluate din corespondenţa purtată de autor cu familia Maritain precum şi o serie de reflecţii din jurnal găsite în locurile în care scriitorul s-a ascuns sau a fost ţinut prizonier, constituie suportul psihologic, dar şi pretextul pentru un limbaj coregrafic şi gestual original.
Aşteptarea capătă accente paroxistice, frământările lăuntrice se transformă în ritmuri iar dansul aduce o notă de cinism şi ironie la adresa maşinii războiului, a mecanismului care transformă oamenii în numere.
Caracterul absurd al jocului este accentuat de tehnica regizorală funcţionând ca un puzzle în care elementele scenice se suprapun, creionând stări, situaţii, momente coregrafice inedite. Regizoarea recurge la elemente vizuale inspirate din tehnicile de avangardă, din dansul expresionist, caracteristice anilor de război, şi folosite chiar de B. Fundoianu în experimentele sale teatrale şi cinematografice.
Spectacolul este, în fapt, un strigăt de protest la adresa discriminării rasiale şi a războiului.
Premiera oficială: 19 ianuarie 2014, ora 19
