Dupa mai bine de 2 luni de pandemie, in care toate planurile inceputului de an au fost puse in asteptare sau au capatat un nou contur, ne aflam cu totii – de la consumatori la business-uri – in etapa in care incepem sa ne adaptam la noua normalitate. Ceea ce a inceput ca o criza sanitara, a devenit acum o provocare economica majora, cu efecte vizibile asupra comportamentul consumatorilor romani.
Din punct de vedere macroeconomic, daca ne raportam la cele mai recente estimari oficiale, cel putin momentan Romania a reusit sa evite recesiunea. PIB-ul Romaniei a avut un avans de 2,7% in primul trimestru al acestui an, in timp ce PIB-ul UE a inregistrat un declin de 3,2% fata de perioada similara a anului trecut, cea mai mare scadere din 2019 si pana acum. Totusi, aceasta evolutie include doar primele saptamani de criza. Fondul Monetar Internațional a revizuit previziunea pentru economia Romaniei de la +3,5% la inceputul anului la minus 5%.
Discounterii si magazinele de proximitate au ramas cele mai atractive
In tot acest timp, stresul impus de pandemie, insecuritatea financiara, cresterea nivelului somajului sau scaderea veniturilor au condus la un declin brusc in ceea ce priveste increderea consumatorilor atat in Romania, cat si in intreaga Europa. In aprilie, nivelul de incredere a scazul cu mult sub media pe termen lung si a atins in decurs de numai o luna nivelul minim inregistrat in perioada recesiunii din 2009. In Romania, scaderea nivelului de incredere a consumatorilor vine in contextul optimist al inceputului de an cand s-a situat pentru prima data dupa mult timp peste media europeana.
In primul trimestru al anului, sub efectul panicii generate de pandemia de COVID-19, dar si a primelor masuri impuse de autoritati, cheltuielile casnice pentru bunuri de larg consum au crescut cu aproape 14% comparativ cu perioada similara a anului trecut. Stocurile facute de romani s-au tradus printr-o majorare cu 11% a cantitatilor de bunuri de larg consum cumparate. Nivelul inflatiei a scazut usor fata de primul trimestru al lui 2019, insa romanii au continuat sa se indrepte catre segmente inferioare de pret.
Din perspectiva canalelor de cumparare, daca inaintea restrictiilor de deplasare romanii s-au orientat catre magazinele mari, dupa instaurarea acestor masuri au existat mai multe oportunitati pentru comertul de proximitate. Chiar si in contextul in care in Romania si hipermarketurile joaca in proximitate din perpectiva amplasarii lor, magazinele mici moderne si discounterii au inregistrat cele mai mari cresteri in primul trimestru al anului. Vanzarile s-au majorat mult si in hipermarketuri si supermarketuri, in timp ce comertul traditional a inregistrat o crestere ceva mai moderata.
Comertul online vazut prin prisma comportamentului de cumparare real al gospodariilor
Pe masura ce romanii au intrat in autoizolare, iar restrictiile de deplasare au devenit mai stricte, nevoia de livrare la domiciului a crescut, ceea ce a creat o noua serie de provocari pentru retailerii alimentari. Comparativ cu alte piete, in Romania comertului online de bunuri de larg consum este inca intr-un stadiu incipient si acopera mai putin de 1% din vanzari din cauza unui nivel redus de penetrare. Chiar si in acest context, 13% mai multe familii si-au facut cumparaturile de larg consum online in primul trimestru din acest an fata de primul trimestru al anului trecut. In plus, au fost cu 43% mai multe familii care au achizitionat in mod repetat din online.
Marcile private depasesc pragul psihologic de 20%
Un alt efect generat de pandemia de COVID-19 asupra retailului alimentar a fost consolidarea marcilor private, un efect de altfel obisnuit in perioadele critice din punct de vedere economic. In primul trimestru al anului, marcile private au castigat teren in fata marcilor nationale si au ajuns sa acopere 21% din vanzarile totale de bunuri de larg consum. Romanii au cumparat astfel de produse mai des decat anul trecut si au cheltuit sume mai mari la vizita in magazin. Vanzarile de marci private s-au majorat cel mai mult in magazinele moderne de proximitate si in discounteri.
Exemple de categorii in care marcile private au reusit sa isi creasca cel mai mult numarul de cumparatori sunt apa, vinul, sampania si bauturile spirtoase, dar si detergentii de rufe, produsele pentru curatenie, produsele de hartie, produsele pentru bebelusi sau produsele pentru animalele de companie.
