Salonul de Carte Bookfest şi-a continuat, în prima zi de desfăşurare, programul de evenimente editoriale, mese rotunde şi momente artistice. Astfel, a doua parte a zilei inaugurării, 9 iunie, a continuat de la ora 14.00 cu programul “Cu cărţile pe masă”, organizat de Federaţia Editorilor din România. Dezbaterea a avut ca temă Industria cărţii – o industrie culturală şi creativă în mişcare. Cultura pe timp de criză. Concluziile dezbaterii au arătat că lectura ocupă ultimul loc în practicile românilor, dar şi că efectele crizei au fost pozitive deoarece numărul proiectelor creative a crescut. În urma studiilor referitoare la efectele crizei asupra culturii a reieşit că spectacolul şi artele vizuale sunt cele mai slabe, dar că muzica şi filmele sunt cele mai câştigate. Faţă de alte ţări, România are o piaţă slabă din punct de vedere al vânzării, cumpărării şi citirii de cărţi.
De la ora 16.00, Paralela 45 a fost gazda a cinci lansări de carte : Evadarea din iad de Steliana Huhulescu, Martori apropiaţi de Constantin Virgil Negoiţă şi De dragoste şi de moarte, Manuscrisul din tren – Jurnalul vieţii mele şi Crucea cavalerilor de Malta de Livia Nemţeanu. Steliana Huhulescu a “evadat” din Viena pentru a veni la Bookfest. Ea a spus despre cartea sa că are un realism fascinant în care numai dialogul contează. Mărturisirile din carte sunt extraordinare deoarece conţin toată tragedia personală – scrisul a avut un efect terapeutic asupra autoarei, salvând-o de la moarte. “Viaţa are un singur sens, acela pe care îl dăm noi înşine”, a spus Steliana Huhulescu. Constantin Negoiţă, venit şi el de la New York de această dată, spune despre cartea sa, Martori apropiaţi, că este un exerciţiu de biografie, care se potriveşte momentului actual, probabil şi momentelor viitoare. Tot el a afirmat în timpul lansării: “Aştept cititorii să se mire, să se întrebe şi să mă condamne. Aştept critici oricând.” Livia Nemţeanu şi-a prezentat cărţile ca fiind şocante, despre dragoste împărtăşită şi neîmpărtăşită, despre dragoste fulgerătoare şi resemnată; ea nu s-a temut să dea personajelor sale nume adevărate. Livia Nemţeanu consideră că noi trăim fără a cristaliza evenimentele. “Timpul pe care îl parcurgem poate fi chiar al nostru”, a spus poeta.
Tot de la ora 16.00, la ERC Press, a avut lansarea cărţii Învaţă geometria cu mâinile tale de Ioan Dăncilă. Cartea este unică în Europa, prima de acest gen din ştiinţele matematice. “Cui îi place geometria în spaţiu şi cui nu îi place, poate învăţa foarte multe lucruri”, a afirmat autorul.
Un eveniment remarcabil în cadrul Bookfest a fost masa rotundă Teritoriul ficţiunii dincolo de genuri, la care au participat Rosa Montero, Carme Riera, Lorenzo Silva, Varujan Vosganian, Dan Lungu şi Ioana Ieronim. Unul dintre subiectele abordate a fost cel legat de ficţiune în raport cu arta, pornită de la afirmaţia lui Vicente Verdu: imaginaţia este un recurs pueril. Rosa Montero a considerat afirmaţia lui Verdu o butadă, ea fiind mai degrabă de acord cu afirmaţia creatorului lui Peter Pan, J. M. Barrie: „Nu sunt suficient de tânăr pentru a cunoaşte totul”, pentru că, în opinia sa, odată cu maturizarea, ne pierdem din imaginaţie şi asta este păcat. Intervenţia lui Lorenzo Silva s-a referit chiar la persoana sa, care nu este creativă nici când scrie, nici când citeşte, fiind foarte interesat de realitate. În schimb, el nu poate să conceapă redarea realităţii fără imaginaţie. „Fără imaginaţie suntem abia la jumătatea drumului”, a spus poetul, prozatorul şi dramaturgul Silva. Aceeaşi teorie a fost susţinută şi de Ioana Ieronim, care a adăugat că nu este neapărată nevoie ca cei care au trăit anumite evenimente să fie şi buni naratori. Părerea lui Varujan Vosganian cu privire la imaginaţie a fost că aceasta se naşte din incertitudine. “Suntem condamnaţi să fim imaginativi, pentru că suntem muritori. Cu tine însuţi te întâlneşti numai în copilărie. Pe noi ne judecă eul nostru. Când vom ajunge la Judecata de Apoi ne va aştepta copilul din noi”, a continuat Vosganian. Dan Lungu a considerat că “ficţiunea se raportează la adevăr şi realitate, de aceea fiecare are realitatea lui”.
Un alt subiect al mesei rotunde a fost legat de polemicile din Spania, provocate de etica folosirii realităţii. De exemplu, Joffre prelua faptele, dar schimba finalul. În legătura cu acest subiect, Lorenzo Silva consideră că există o dimensiune etică, el susţine că scrie reportaje cu suport complet şi nu se îndepărtează de realitate, dar în proză creează o cu totul altă realitate, transpune faptele în ficţiune.
Ultima discuţie de la această întâlnire s-a referit la tendinţele literare din Spania. Scriitoarea Carmen Riera a declarat că în Spania nu există tendinţe în scriere, scriitorii abordează mai multe genuri, dar la moda în această perioadă este proza despre perioada franchistă, subiect abordat de o serie de scriitori.
Programul “Atelierele Bookfest” a debutat cu masa rotundă Bibliotecile — o altă abordare. Începutul retoric al lui Claudiu Istrate, reprezentant al Asociaţiei Editorilor din România, a fost foarte sugestiv: “Doamne, cât costă cultura asta! Da, dar să vezi cât o să ne coste incultura!” Concluzia mesei rotunde a fost că, deşi România este peste multe ţări din punct de vedere educaţional, avem oraşe de 30.000 de locuitori care sunt lipsite de bibliotecă.
La Centrul Cultural şi de Informare al Ambasadei Ucrainei, în Pavilionul 13, a avut loc lansarea cărţii Cusături huţule. Este o carte care a apărut după 23 de ani, o carte în care Ostrep Şandru a încercat să publice colecţia mamei sale de cusături. Cartea a fost interzisă pe timpul lui Ceauşescu pentru că minorităţile nu aveau voie să iasă în faţă cu lucruri atât de frumoase şi importante. Dupa revoluţie, au existat trei încercări de obţinere a fondurilor de publicare din partea Ministerului Culturii, dar abia din a treia încercare s-au putut obţine. “Toţi s-au implicat cu sufletul în această ediţie excepţională a cărţii şi au arătat că puţini oameni pot face lucuri mari”, a spus Iaroslava Coloteloc, Consilier în Ministerul Culturii Minorităţilor Naţionale. Dorina Maximeţ, Director al redacţiei Bukrec Cernăuţi, a apreciat că “această carte celebrează frumuseţea mâinilor huţule care au creat aceste cusături minunate”.
Editura RAO a lansat ieri 9 titluri Întrebări şi răspunsuri despre Islam în prezenţa autorului, Ahmet Ecirli. Lucreţia Băluţă, expert Educaţie, consideră cel mai interesant capitol al acestei cărţi, capitolul 6: Educaţia de-a lungul vieţii. O altă lansare la RAO a fost cartea Iubire şi speranţă de Gulen Fetulah, care promovează dialogul între religii. Una din spusele lui a devenit lozincă pentru organizaţia Alianţa Civilizaţiei, fondată în 2005: „Nu trebuie să fim la fel, ci trebuie să ne luăm de mână şi să călătorim prin viaţă”. De la ora 18.00, RAO a lansat şi O istorie a criptologiei româneşti, în prezenţa autorilor Maierean Vasile şi Dulciu Dan. “Este vorba despre o istorie privită din unghiul documentelor secrete şi are 1000 de personaje istorice. Fără patetism, anecdotică sau spinonomanie agresivă, vom încerca să vă dăm şi posibilitatea de a privi printr-o fantă a uşii în spatele căreia se ţes combinaţiile informative, întotdeauna criptate pentru lumea neiniţiaţilor”, a afirmat Maierean Vasile.
De la ora 17.00, la standul HERALD a fost lansată colecţia Psihoterapia şi au fost prezentate volumele Psihologia şi sufletul de Otto Rank, Psihoterapie şi consiliere Gestalt de Phil Joyce şi Charlotte Sills, Terapia râsului de Lenny Ravich. Toate cele trei cărţi furnizează interogaţii, oferă răspunsuri mai puţin complete, ascunse în simboluri. Carmen Beyer, de la Societatea de Gestalt Terapie din România, consideră că psihologia preia o serie întreagă de interogaţii şi răspunsuri, le regândeşte, oferă şi soluţii moderne. “Dacă reuşim să ne menţinem deschişi, este posibil ca Dumnezeu să vină către noi”, a spus Carmen Beyer.
Finalul primei zile de Bookfest a fost marcat de recitalul instrumental Flamenco, din Pavilionul 13 al Romexpo, “Spania – ţară invitată”. José Luis Montón (chitară) şi
Odei Lizaso (percuţie), doi dintre membri ai grupului Suite Hispania, au oferit o demonstraţie de virtuozitate instrumentală pe teme clasice de flamenco pur, cu inserţii de fusion. “Ne-am simţit extraordinar! Deşi este prima dată când vin în România, m-am simţit ca acasă. Românii sunt ca spaniolii: veseli, sentimentali, spirituali. Ne-am bucurat de aprecierea publicului”, a declarat José Luis Montón.
{mosloadposition user10}
