in programul Filarmonicii „George Enescu"
În mod cu totul excepţional, Filarmonica George Enescu anunţă două concerte în abonament, vineri 27 şi sâmbătă, 28 noiembrie, ora 19.00, Sala Mare a Ateneului Român: Recviemul de război de Benjamin Britten
Orchestra Simfonică şi Corul Filarmonicii "George Enescu"
Dirijor: Ronald Zollmann
Solişti: Cristina Radu – soprană
Cristian Mogoşan – tenor
Balla Sandor – bariton
Dirijor corului: Iosif Ion Prunner
Biletele se pot cumpara de la casa de bilete a Ateneului Român.
Program: Marti – Vineri 12:00 – 19:00
Telefon: 021.315.68.75
Pentru rezervari accesati site-ul www.fge.org.ro
Compozitorul Benjamin Britten nutrea de multă vreme ambiţia de a compune o lucrare corală de mare amploare, atunci când a primit o invitaţie specială în legătură cu festivităţile de redeschidere a Catedralei Coventry. Monumentul fusese bombardat în anul 1940, de aviaţia germană de luptă, care-l distrusese aproape complet. Recviemul de război a fost compus pe parcursul întregului an 1961, iar prima audiţie publică ce a avut un succes uriaş, a avut loc la 30 mai 1962, în catedrala proaspăt reconstruită şi redeschisă pentru credincioşi. Partitura este scrisă pentru soprană, tenor şi bariton, coruri mixte, cor de băieţi, orchestră mare, orchestră de cameră şi orgă. Autorul a închinat lucrarea memoriei celor patru prieteni pe care îi pierduse în cel de al doilea război mondial. Interpretarea partiturii durează cca. 85 de minute, timp în care se derulează cele şase părţi ale rugăciunii pentru defuncţi, Missa pro defunctis: Requiem aeternam, Dies irae, Offertorium, Sanctus, Agnus Dei şi Libera me, precum şi câteva poeme de Wilfred Owen.
Compozitorul a folosit textul tradiţional al recviemului, care se întrepătrunde cu poeme de război izvorâte din propriile experienţe ale lui Owen, poet soldat care şi-a pierdut viaţa la sfârşitul primei conflagraţii mondiale. Mixajul rezultat reprezintă o pledoarie personală a lui Britten pentru pacea între oameni şi naţiuni. Muzica a fost repartizată de compozitor la trei ansambluri diferite. Primul este format din orchestra mare, soprana solistă şi corul mixt. Acest grup cântă textul recviemului, reprezentând umanitatea şi aspiraţia acesteia către pace. Al doilea ansamblu, alcătuit din orchestra de cameră şi din solişti, tenorul şi baritonul, întruchipează doi soldaţi din cele două armate inamice şi evocă, prin poemele lui Owen, ororile războiului. Al treilea ansamblu se compune din orgă şi corul de băieţi. Acest grup cântă secvenţe din recviem iar muzica încredinţată copiilor sugerează că ei sunt victimele inocente ale celor care vor să declanşeze războaie.
Recviemul de război este o lucrare de răscruce şi de apogeu în cariera compozitorului benjamin Britten, dezvăluind multiple faţete ale măiestriei sale. Sunt demne de admiraţie calităţi importante precum inspiraţia melodică, bogăţia limbajului armonic şi a celui polifonic, gustul desăvârşit în alegerea textelor. Scriitura muzicală este întotdeauna transparentă, fie că e masivă sau delicată. Textura omofonică e precumpănitoare şi e pusă în evidenţă îndeosebi prin alăturarea unor părţi în care se foloseşte stilul polifonic. Autorul demonstrează, de asemenea, cunoaşterea adâncă a muzicii baroce, în momente intermitente, asemănătoare cu recitativul, prin intermediul cărora leagă intervenţiile soliştilor şi ale corurilor într-o manieră modernă, ce aminteşte, totodată, de tehnica marilor compozitori din secolul al XVIII-lea.
În privinţa stilului componistic, putem spune că Benjamin Britten nu a abandonat tonalitatea, însă sfera expresivităţii este extrem de bogată în operele sale, măiestria armonică şi cea contrapunctică sunt prodigioase. Asemenea celebrilor maeştri clasici, Britten e desăvârşit atât în elaborarea formelor mici cât şi în edificarea celor mai complexe construcţii sonore. În ce priveşte Recviemul de război, arta tratării muzicale, dramatismul şi măreţia discursului care tinde către sublim, sunt însuşiri care îl recomandă ca pe o capodoperă a repertoriului muzical de orientare neoclasică şi neoromantică din secolul XX. (Lavinia Coman)
Alte concerte și recitaluri la Ateneul Român în perioada 24-29 noiembrie 2015
Stagiunea de marţi seara
Marți, 24 noiembrie 2015, ora 19:00, Sala mică
Recital de pian: Cătălin Răducanu
Program:
- Franz Schubert – Sonata nr. 14, în la minor, D 784
- Serghei Prokofiev – Sonata nr. 7,op. 83
- Robert Schumann – Fantezia în do major, op. 17
Coproducători: Radio România Muzical, Radio România Cultural
Recital cameral
Miercuri, 25 noiembrie 2015, ora 19:00, Sala mică
Ansamblul Acolade:
Cristiana Crăciun, Cristina Raita, Vlad Dănilă, Orban Gödri, Vlad Maier, Angelo Mihai, Alexandru Duda – fagot
Luminiţa Berariu – pian
Soliste: Yumika Nozaki – nai
Ilinca Gliga – pian
Recital vocal
Duminică, 29 noiembrie 2015, ora 19:00, Sala mică
Concert Omagial „Eleonora Enăchescu"
Andreea Diana Blidariu – soprană
Andrei Racu – pian
Program:
- George Grigoriu – Muzica
- Tiberiu Brediceanu – Mult mă-ntreabă inima
- Gaetano Donizetti – Aria Regnava nel silenzio din opera Lucia di Lammermoor
- Serghei Rahmaninov – Ne poy Krasavitsa
- Frédéric Chopin – Studiu revoluţionar în do minor, op.10, nr. 12
- Vicenzo Bellini – Aria Aminei Ah! non credea mirardi..ah! non giunge din opera La Sonnambula
- Serghei Rahmaninov – Son
- Vincenzo Bellini – Aria Elvirei Que la voce..Vien, diletto din opera I Puritani
- Gaetano Donizetti – Aria Adinei Prendi, per me sei libero din opera Elixirul dragostei
- Johann Sebastian Bach – Preludiu şi fugă în si bemol minor din Clavecinul bine temperat
- Leo Delibes – Les filles de cadix
- Gaetano Donizetti – Aria Norinei Quel guardo il cavaliere din opera Don Pasquale
