De curînd, a apărut în colecţia „Biblioteca Polirom ” (coordonator Bogdan-Alexandru Stănescu), pentru prima oară în limba română, romanul Nadja de André Breton, una dintre pietrele de temelie ale curentului suprarealist, traducere din limba franceză, postfaţă, note şi îngrijire de ediţie de Bogdan Ghiu.
Nadja nu e doar povestea unui tînăr care vede pe o stradă din Paris o femeie şi se îndrăgosteste de ea. Romanul începe prin a fi o astfel de poveste, simplă şi surprinzătoare, dar se transformă în istoria, pluri-stratificată şi mereu sub semnul hazardului, a unei stări mentale, un état d’esprit ce va deveni semnul definitoriu al curentului suprarealist.
Cartea, publicată în Franţa în anul 1928, conţine şi un set de 48 de fotografii, ce surprind oameni, locuri, obiecte şi situaţii suprarealiste. Nadja, care în rusă înseamnă „speranţă”, este o punte între imaginaţie şi lume, felul în care fantezia îşi găseşte loc în realitate, nu întotdeauna palpabil, ci construind o prezenţă, un mod de a fi cu spiritul în prezent şi de a te bucura pe deplin de starea de fapt.
Construind un mod de a fi al spiritului dincolo de raţional, romanul ne face să abandonăm, pînă la urmă, întrebarea banală: „Dar există oare cu adevărat aşa ceva?”.
André Breton s-a născut la Tinchebray, în 1896. Debutează la o vîrstă fragedă, cu poeme, apoi se dedică studiului medicinei şi psihiatriei. În 1916 se alătură curentului dadaist, în ciuda obiecţiilor pe care le şi pune în pagină. Eseist, editor şi critic, este unul dintre fondatorii suprarealismului, iar manifestele sale conţin principalele linii ale curentului. Moare la Paris în 1966.
Citiţi un fragment din roman în Suplimentul de cultură.
